• Română
  • Engleză
Romanian Presidency of the Council of the EU - Cohesion, a common European value

Gordon Brown: Scrisori deschise către G20, guvernele naționale și instituțiile financiare globale

august 2020

Către grupul G20, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială, Băncile de dezvoltare regională și guvernele naționale

URGENȚĂ EDUCAȚIONALĂ LA NIVEL GLOBAL

 

Vă scriem pentru a solicita o serie de acțiuni care să vină în întâmpinarea gravei urgențe educaționale la nivel global cauzată de răspândirea COVID-19. Acum, când peste 1 miliard de copii din întreaga lume nu se pot întoarce la școală din cauza izolării forțate, există în prezent o amenințare reală ca această criză de sănătate publică să dea naștere unei generații COVID-19 care va fi pierdut semnificativ de pe urma lipsei de școlarizare și, în consecință, ale căror oportunități în viitor vor fi iremediabil știrbite. Cei mai norocoși au avut acces la forme alternative de învățământ, dar celor mai săraci copii din lume le-a fost restricționat accesul la educație, interzis accesul la internet și, ca urmare a întreruperii meselor școlare gratuite – pe vremuri o salvare pentru 300 de milioane de copii –, accelerată suferința cauzată de foamete.

O problemă imediată, acum că începem să ieșim din perioada de izolare forțată, este soarta celor aproximativ 10 milioane de copii care probabil că nu se vor mai întoarce la școală vreodată. Pentru aceștia, cei mai defavorizați copii de pe mapamond, educația este adeseori singura cale de scăpare din sărăcie – o cale în pericol de a le fi închisă. Dintre acești copii, multe sunt fete adolescente pentru care însăși prezența la școală reprezintă cea mai bună apărare împotriva unor mariaje forțate. Mulți alții sunt copii mici, care riscă să fie obligați să îndeplinească munci periculoase și exploatatoare. Și, deoarece educația este strâns legată de progres în aproape fiecare domeniu al dezvoltării umane  – de la rata de supraviețuire a sugarilor la sănătatea maternală, egalitatea de gen, crearea de locuri de muncă și o creștere economică incluzivă – această urgență educațională va submina perspectivele de atingere a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă preconizate pentru anul 2030. Potrivit Băncii Mondiale, costul economic pe termen lung al acestui impas educațional prelungit s-ar putea ridica chiar și la 10 mii de miliarde de dolari, valoarea preconizată pierderilor de randament productiv.

Nu putem să nu acționăm, furându-le astfel acestor tineri atât educația, cât și speranța la o șansă echitabilă în viață. Trebuie să ne dublăm eforturile pentru a garanta tuturor copiilor accesul la educație – inclusiv celor 260 de milioane de copii deja ieșiți din sistemul educațional, celor 13 milioane de copii refugiați și celor 40 de milioane strămutați forțat (împreună cu amplele ajutoare de care au aceștia nevoie) – și să facilităm copiilor reluarea studiilor la nivel primar, secundar și al educației superioare deopotrivă.

Există de asemenea și o altă provocare pe termen mai lung, căreia trebuie să îi găsim soluție. Încă dinaintea apariției virusului COVID-19, lumea întreagă se confrunta cu o criză în învățământ. Peste jumătate dintre copiii din țările aflate în curs de dezvoltare suferă în continuare de „sărăcie educațională”, unde chiar și la 11 ani nu își asumaseră pe deplin abilitățile fundamentale de a citi, scrie și socoti. Ca urmare a acestei tendințe, peste 800 de milioane de tineri în ziua de astăzi termină ciclul școlar fără vreun fel de capacități sau abilități dobândite. Dacă este să evităm acest rezultat, milioanele de copii care acum se pregătesc să se întoarcă la școală, care au pierdut deja jumătate de an de școlarizare, au nevoie ca guvernele lor să investească în programe de recuperare și într-o mai bună evaluare a sistemelor de învățământ existente. Când s-au redeschis școlile în Pakistan în urma cutremurului din 2005, prezența la clase s-a îmbunătățit, însă patru ani mai târziu acei copii pierduseră echivalentul a un an și jumătate de școală.

Este urgentă nevoie de mai multe resurse pentru a aduce tinerii înapoi la ciclul educațional, și a le permite să recupereze timpul pierdut. Mai mult, efortul de a redeschide școlile trebuie de asemenea să îmbunătățească și paradigma educațională, incorporând mai multă educație online, mai multă educație personalizată, mai mult sprijin pentru profesori, mai multe sisteme de suport precum transferurile condiționate de ajutoare către familiile nevoiașe sau sporirea siguranței în școli, toate acestea construind pe baza eforturilor comunitare enorme angajate pe perioada pandemiei. În acest sens, pentru a da un imbold mișcării globale în sprijinul progresului în educație, un număr însemnat de organizații globale și-au unit forțele într-o coaliție pentru noua inițiativă denumită „Înfruntarea viitorului”, lansată pe 4 august 2020.

Cu toate acestea, chiar acum când avem mare nevoie de toate aceste resurse suplimentare, bugetul pentru învățământ se află în pericol de a fi tăiat chiar și de trei ori. În primul rând, pe măsură ce creșterea economică negativă subminează veniturile impozitare, din ce în ce mai puține fonduri vor fi disponibile în aproape fiecare țară de pe glob pentru servicii publice, inclusiv sistemul educațional. În al doilea rând, chiar și alocând fonduri limitate, guvernele vor prioritiza cheltuielile de sănătate și cele care duc la cea mai rapidă redresare economică, defavorizând astfel finanțarea sistemelor de învățământ care vor rămâne cu și mai puțini bani decât anterior. În al treilea rând, intensificarea presiunilor monetare asupra statelor dezvoltate va duce la scăderea dezvoltării transfrontaliere, internaționale, inclusiv la scăderea numărului de ajutoare pentru educație către țările sărace – care sector a suferit deja pierderi în fața altor priorități mai urgente în alocarea ajutoarelor bilaterale și multilaterale. Există de asemene pericolul ca donatorii multilaterali, care deja investesc mai puțin decât ar trebui în educație, să își realoce fondurile în întregime.

Potrivit noilor estimări ale Băncii Mondiale, pe parcursul următorului an cheltuielile totale pe educație în țările sărace și în curs de dezvoltare ar putea fi chiar cu 100-150 de miliarde de dolari mai mici decât fusese anticipat.

Această criză de finanțare nu se va rezolva de la sine. Solicităm grupului G20, Fondului Monetar Internațional, băncilor de dezvoltare regională și tuturor statelor lumii să recunoască anvergura acestei crize și să susțină trei inițiative care să permită recuperarea timpilor pierduți, și repornirea pe drumul către implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă:

În primul rând, fiecare țară trebuie să își asume angajamentul de a salvgarda cheltuielile pe educație, prioritizând de asemenea nevoie celor mai defavorizați copii acolo unde este posibil, prin transferuri de fonduri condiționate și necondiționate pentru a promova participarea școlară.

În al doilea rând, comunitatea internațională trebuie să sporească ajutoarele pentru educație, prioritizând categoriile cele mai vulnerabile, inclusiv cei în situații materiale precare, persoanele de sex feminin, copii aflați în zone de conflict și cei cu handicap. Cea mai rapidă cale de a elibera resursele necesare pentru educație este amortizarea datoriilor naționale. Cele mai sărace 76 de țări datorează 86 de miliarde de dolari în costuri de întreținere a datoriei, scadente în următorii doi ani. Solicităm suspendarea datoriilor cu cerința ca fondurile folosite pentru întreținerea și răsplata datoriilor naționale să fie realocate educației și altor investiții prioritare pentru copii asemănătoare.

În al treilea rând, Fondul Monetar Internațional trebuie să emită o serie de Titluri Speciale de Retragere (activele sale de rezervă globală) iar membrii FMI trebuie să cadă de acord să direcționeze aceste resurse eliberate către țările care au cea mai mare nevoie de ele, creând astfel o platformă durabilă pentru recuperare.

Iar Banca Mondială trebuie să acorde mai mult sprijin statelor sărace, printr-o suplimentare a bugetului Asociației Internaționale pentru Dezvoltare și, pășind pe urmele Marii Britanii și Olandei, care au alocat deja 650 de milioane de dolari noii Unități de Finanțe Internaționale pentru Educație (IFFED) pentru a da drumul la miliarde de dolari în fonduri educaționale în statele în curs de dezvoltare, a invita garanții și donații din partea organizațiilor de profil. Aceasta, în continuarea – și complementarea – restaurării, în decurs de doi ani, a Parteneriatului Global pentru Educație (GPE), a inițiativei „Educația nu poate aștepta!” (Education Cannot Wait – ECW) și a continuului sprijin acordat agențiilor Organizației Națiunilor Unite preocupate de probleme educaționale și problemele copiilor, coordonate de UNESCO și UNICEF.

Deși provocările sunt monumentale, impactul prezentei crize asupra copiilor ne-a făcut cu atât mai determinați să ne realizăm ambiția, încadrată celui de-al patrulea Obiectiv de Dezvoltare Durabilă, ca generația noastră să fie prima generație din istoria lumii în care fiecare copil beneficiază de școală și are ocazia de a se dezvolta la întregul său potențial. A venit timpul ca guvernele naționale și întreaga comunitate internațională să se ralieze pentru a pe oferi copiilor și tinerilor oportunitățile pe care le merită.

 iunie 2020

 

 

Ce ar trebui să facă G20 acum

SĂNĂTATEA. ECONOMIA. UN RĂSPUNS COORDONAT

 

Considerăm că a venit timpul ca liderii G20 să organizeze o a doua întrunire în această primăvară pentru a discuta metodele adecvate pentru asigurarea progresului în implementarea Planului de Acțiune G20, și pentru a conveni asupra unui răspuns global mai puternic coordonat împotriva acestei crize.

În data de 30 mai s-au înregistrat cele mai multe noi îmbolnăviri la nivel mondial cu virusul COVID-19, și ne aflăm în acest moment într-un punct critic – deoarece, pe fiecare continent, statele naționale încearcă din răsputeri să încetinească sau chiar să oprească transmisiunea acestui virus.

Grupul G20 are puterea de a ralia omenirea în jurul unui set de acțiuni concepute în comun, și deciziile pe care le va lua în următoarea perioadă vor afecta în mod direct viitorul economiei mondiale.

Vă scriem pentru a sublinia urgența și nevoia imperioasă de a acționa acum, deoarece considerăm că mai avem doar câteva săptămâni, nu luni, în care să mai putem acorda ajutoare imediate țărilor afectate. Pentru prima dată în acest secol, sărăcia globală este în creștere. Problemele cu care sunt confruntate cele mai sărace țări din Africa și Asia necesită acțiune imediată. Organizația Națiunilor Unite prefigurează că o recesiune mondială ar da înapoi treizeci de ani de îmbunătățire a nivelului de trai, aducând peste 420 de milioane de oameni peste pragul sărăciei extreme.

Programul Mondial pentru Hrană a estimat drept deosebit de crescută probabilitatea ca 265 de milioane dintre cetățenii lumii să sufere de o lipsă cronică de hrană – o creștere de peste 130 de milioane față de statisticile pre-pandemie. Încep să apară rapoarte despre impactul devastator al sărăciei și presiunilor enorme exercitate asupra sistemelor sanitare și altor servicii de bază, în special asupra tuturor acelor servicii de care depinde sexul frumos.

COVID-19 este o criză de sănătate publică care a adus cu sine cea mai mare urgență educațională: 1.5 miliarde de copii – 80% din toți copiii planetei – nu au putut merge la școală. Mulți dintre ei, foarte probabil, nu se vor mai întoarce. Marea majoritate a lor nu poate accesa educația la distanță. Milioane de copii care nu se mai bucură de mesele școlare rămân înfometați, în timp ce guvernele reduc semnificativ sporurile educaționale.

În comparație cu statisticile de dinainte de pandemie, Organizația Mondială a Forței de Muncă estimează o depreciere de 10.5% a numărului total de ore lucrate, echivalentul pierderii a peste 300 de milioane de slujbe.

SĂNĂTATEA

Nu vom putea învinge această mare criză economică și socială globală până când nu vom putea învinge criza medicală conexă. Și nu vom putea învinge această criză medicală în vreunul dintre statele lumii până când nu îl vom învinge în toate statele lumii deodată.

Salutăm inițiativa acordării a 8 miliarde de dolari pentru crearea unor vaccine, diagnostice și terapii împotriva virusului, în urma recomandărilor Grupului de Monitorizare a Pregătirii Globale, și solicităm urgentarea eliberării acestor fonduri. Însă trebuie să facem mai mult pentru a finanța și coordona dezvoltarea diagnosticelor, terapiilor și vaccinelor.

Avem nevoie de o coordonare globală a dezvoltării, manufacturii și distribuirii echitabile a unuia sau mai multor vaccine, pentru ca acestea să fie disponibile universal și gratuit în cel mai scurt timp posibil – și solicităm ca fiecare membru al G20 să sprijine suplinirea din 4 iunie a GaVi – Alianța Vaccinelor.

În locul a ce pare uneori a fi o competiție acerbă pentru accesul la un stoc limitat de echipamente medicale, propunem o mai strânsă colaborare transfrontalieră pentru a spori aprovizionarea globală cu echipamente medicale esențiale.

Pentru a contracara virusul COVID-19, țările aflate în curs de dezvoltare au nevoie de sprijin atât în construirea sistemelor sanitare naționale cât și pentru îmbunătățirea sistemelor de ajutor social; iar țările G20 sunt chemate să susțină apelul Organizației Națiunilor Unite pentru refugiați, persoane strămutate și aceia care depind de ajutor umanitar.

ECONOMIA

Subliniem nu doar obstacolele cu care sunt confruntate statele dezvoltate în întoarcerea lor către o relativă creștere economică, ci și condițiile economice și fiscale în deteriorare cu care se confruntă multe economii emergente sau în curs de dezvoltare. În prezent, peste 100 de țări au apelat la asistența Fondului Monetar Internațional, și multe altele sunt preconizate să li se alăture.

Deși apreciem bunele intenții aflate la esența Planului de Acțiune G20, suntem nevoiți să pledăm pentru stabilirea unor măsuri concrete, apreciabile, pentru a-l implementa în totalitate.

Reducerea datoriilor celor 76 de state ale Asociației pentru Dezvoltare Internațională trebuie să fie drastic extinsă, odată pentru a putea permite reducerea datoriilor bilaterale, multilaterale și către creditorii privați, iar pe de altă parte extinsă temporal până la sfârșitul anului 2021. Acordurile încheiate trebuie să fie de așa natură încât creditorii multilaterali să poată demonstra că asigură noi împrumuturi nete înăuntrul statelor individuale.A trecut timpul proceselor de creditare voluntară coordonate de Institutul de Finanțe Internaționale, fiind vremea unei noi abordări cu caracter de obligativitate pentru a înlocui această inițiativă.

Se preconizează că peste 12 piețe de desfacere în curs de dezvoltare se vor lovi de probleme legate de administrarea datoriilor în anul ce urmează. Fiecare dintre acestea va trebui tratată drept un caz particular, însă acest proces se va dovedi mai facil, dacă este susținut de un cadru instituțional și de un forum care să întrunească toți marii creditori. Fondul Monetar Internațional trebuie împuternicit să convoace părțile relevante și, în virtutea analizei sale de politici fundamentată pe sustenabilitatea datoriilor, să determine parametrii generali pentru soluționarea acestor probleme.

Grupul G20 trebuie să cadă de acord ca sprijinul financiar – în valoare de 2.5 mii de miliarde de dolari – pe care Fondul Monetar Internațional l-a propus drept minimul necesar să fie cu adevărat acordat. Pentru acest lucru, FMI, Banca Mondială și băncile regionale de dezvoltare trebuie convinse să își ridice plafoanele de împrumuturi și subvenții. În baza planurilor anunțate, este probabil ca băncile de dezvoltare multilaterală (BDM) să își extindă portofoliul de datorii neîncasate de la aproximativ 500 de milioane de dolari în prezent undeva între 650-700 de milioane de dolari în decursul următoarelor optsprezece luni. Fără a le spori resursele disponibile, și fără a le permite să își investească capitalul într-un mod mai ambițios, capacitatea lor de a răspunde acestei crize va fi grav limitată.

Consecințele inacțiunii în prezent vor fi resimțite de-a lungul următorului deceniu, deoarece, în timp ce necesitățile financiare ale țărilor în curs de dezvoltare vor fi indubitabil mai mari, piețele de capital privat pot deveni la rândul lor din ce în ce mai reticente la riscuri.

Susținerea programelor deja existente privitoare la rețelele de siguranță socială, servicii de sănătate curente, educație și inițiative climatice nu trebuie să sufere de pe urma necesității imperioase de fonduri pentru contracararea pandemiei de COVID-19. Așadar:

Trebuie să ne asigurăm că băncile de dezvoltare multilaterală au suficiente resurse pentru a face față cererii crescute cel puțin în următorii cinci ani – lucru care ar necesita suplimentarea portofoliilor lor combinate cu aproximativ 1 mie de miliarde de dolari. Instituțiilor individuale trebuie să li se ceară planuri de acțiune concrete despre cum își vor atinge obiectivele, justificând necesitatea resurselor cerute. Aceasta, la rândul ei, va implica noi surse de finanțare pentru băncile de dezvoltare multilaterală, inclusiv folosirea capacităților lor de a se împrumuta luând în considerare un potențial viitor set de creșteri capitale, precum și crearea unor noi instituții garante precum Instituția de Finanțe Internaționale pentru Educație (IFFed).

Trebuie să ne reafirmăm angajamentul privitor la problema drepturilor speciale de retragere (DSR) și la transferul alocațiilor nefolosite existente și viitoare către statele aflate în cea mai mare nevoie. Fără a fi nevoiți să facem referire la parlamentele naționale, o decizie asupra drepturilor speciale de retragere ar elibera 600 de miliarde de dolari imediat, și peste 1 mie de miliarde de dolari până în 2022. Solicităm ca grupul G20 să se implice în același timp și în atragerea susținerii politice pentru o alocație a drepturilor special de retragere, și în facilitarea măsurilor tehnice necesare acestor demersuri deopotrivă, pentru ca acestea să poată fi implementate fără întârzieri adiționale de îndată ce acordurile respective sunt ratificate.

UN RĂSPUNS COORDONAT

În prima fază a crizei, accentul a căzut pe menținerea lichidității, sprijinirea protecțiilor forței de muncă și pe noi investiții în sănătate. Acum, când căutăm să readucem economia mondială la nivelele de creștere de dinainte de criză, o coordonare fiscală, monetară și a băncilor centrale este absolut esențială. Trebuie să acordăm atenție și stabilirii unui obiectiv de creștere globală pe care statele lumii să îl urmărească deodată cu țintele de inflație naționale. Investițiile „verzi” trebuie să facă parte din pachetul de stimul. Astăzi, cheltuielile pe infrastructură trebuie prioritizate în jurul acelor proiecte care susțin dezvoltarea durabilă. În acest mod, redresarea economică poate deveni cu adevărat transformațională, aducând progrese substanțiale în implementarea acordurilor climatice existente. Pentru a strânge fondurile extrem de necesare pentru guvernele naționale, trebuie să cădem de acord asupra unei strategii coordonate de a recupera banii pierduți către paradisele fiscale ale lumii. Ar trebui ca statele lumii să își împărtășească informațiile referitoare la impozitări și să renunțe la secretețea acordată proprietarilor beneficiari și trusturilor, acceptând deopotrivă să sancționeze statele neconforme care refuză să implementeze aceste reglementări.

Fără o acțiune decisivă din partea grupului G20, recesiunea cauzată de pandemie se va croniciza, afectând toate economiile lumii, însă cu atât mai grav pe cei mai marginalizați și săraci dintre cetățenii ei. Dat fiind că grupul G20 reprezintă 85% din produsul intern brut nominal al lumii, acesta are capacitatea de a conduce eforturile de mobilizare a resurselor la scara necesară pe plan mondial – și pledăm ca liderii mondiali să facă acest lucru cu maximă urgență.

COVID-19 reprezintă, pe de altă parte, și un semnal de alarmă adresat întregii comunități globale. Arhitectura sanitară și financiară globală existentă trebuie ranforsată, pe alocuri reproiectată, pentru a ne îmbunătăți reziliența și capacitatea de a acționa cu viteza și la scara necesară pentru a putea preveni crizele viitoare. Organizația Națiunilor Unite, guvernele națiunilor G20, precum și toate celelalte părți interesate trebuie să transforme această criză într-o ocazie de a crea un nou și mai eficient multilateralism, care să reflecte mai îndeaproape realitățile politice și economice curente și să fie mai pregătit să abordeze problemele secolului 21.

 

Pandemia COVID-19: Grupul G20 trebuie să acționeze acum

MĂSURI DE URGENȚĂ ÎN STATELE SĂRACE ȘI ÎN CURS DE DEZVOLTARE PENTRU A PREVENI URMĂRI SANITARE ȘI SOCIALE INIMAGINABILE

mai 2020

 

MĂSURI DE URGENȚĂ ÎN STATELE SĂRACE ȘI ÎN CURS DE DEZVOLTARE PENTRU A PREVENI URMĂRI SANITARE ȘI SOCIALE INIMAGINABILE

 

Lideri ai statelor din grupul G20,

Statele dezvoltate au început acum să vadă impactul pandemiei de COVID-19, și urmează vremuri și mai grele pentru majoritatea țărilor. Însă întârzierea implementării măsurilor de urgență în statele sărace și în curs de dezvoltare va duce în mod direct la urmări sanitare și sociale inimaginabile care se vor întoarce împotriva noastră și al căror spectru ne va bântui vreme de decenii întregi. Grupul G20 trebuie să acționeze acum.

În timp ce statele dezvoltate încearcă din răsputeri să contracareze răspândirea virusului COVID-19, țările sărace și cele în curs de dezvoltare se confruntă cu o amenințare fără precedent la însăși adresa vieții umane, amenințând coeziunea socială și devastarea economică. Astăzi, virusul începe să afecteze și țări ale căror sisteme sanitare sunt fragile, și ale căror instituții sunt instabile. Virusul are capacitatea de a da naștere unor cifre inimaginabile de decese, în special în rândul celor 70 de milioane de oameni strămutați forțat pe mapamond. Vor urma uriașe pierderi economice pe măsură ce țările încearcă cu disperare să îi facă față; întregi populații vor migra pe măsură ce pandemia se va instaura pe deplin, ducând la destrămarea societății, la violență și la probleme de securitate. Mai mult, în foarte posibilul caz în care aceste țări nu vor putea opri răspândirea virusului, acesta ar putea deveni endemic, ducând la noi și devastatoare valuri de pandemie la nivel regional și global deopotrivă.

Avem la dispoziție foarte puțin timp în care să ne putem asigura că oferim acestor țări măcar o șansă reală în gestionarea acestei crize, oferind astfel o firavă lumină la capătul a ceea ce s-ar putea dovedi un tunel cu adevărat lung. Africa, Asia de Sud-Est și America Centrală și de Sud se află încă la începutul a ceea ce ar putea reprezenta cu ușurință un îndelungat ciclu epidemiologic. În acest moment, 43 dintre cele 54 de țări din Africa au semnalat cazuri de virus, cazuri care au crescut de șase ori în număr doar în ultimele opt zile. Yemen și Siria tocmai s-au adăugat și ele listei țărilor afectate.

Chiar dacă guvernele statelor dezvoltate încearcă să își protejeze cei mai vulnerabili cetățeni, ele au de asemenea și obligația – și interesul – de a proteja și țările vulnerabile. Această bătălie trebuie purtată, la nivel global, pe două fronturi: sănătatea publică, și politicile economice. Cu privire la sănătatea publică, trebuie cu toții să sprijinim Organizația Mondială a Sănătății fără întârziere, și să ranforsăm instituțiile naționale care gestionează răspunsul sanitar, garantând accesul la sisteme logistice și lanțuri de aprovizionare pentru produse medicale și alte produse desemnate drept esențiale. Totodată, trebuie să accelerăm fără întârziere efortul global de a descoperi vaccine și soluții terapeutice la coronavirus, și să sprijinim eforturile de a le produce și de a le distribui în mod echitabil pe întregul mapamond.

Trebuie, de asemenea, să furnizăm urgent resurse acelor țări care se confruntă cu datorii fiscale substanțiale și imense fluxuri negative de capital. Impactul economic asupra acestor țări va fi disproporționat mai mare decât oricare consecință resimțită în perioada crizei financiare globale din 2008. Având foarte puțin spațiu fiscal de manevră, datorii externe semnificative și puțin capital extern rămas la dispoziție, capacitatea acestor state de a își proteja propriii cetățeni este cu atât mai limitată.

 

Întâi și întâi, trebuie să ne asigurăm că Organizația Mondială a Sănătății are la dispoziție resurse suficiente pentru continua sa conducere a concertatului efort mondial. Întregul eșafodaj al Organizației Națiunilor Unite și al instituțiilor financiare internaționale asociate, Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional, vor fi puse la grea încercare într-o manieră în care nu au mai fost vreodată testate încă de la înființarea lor în urma a două catastrofe mondiale create de mâna omului și în urma Marelui Crah Economic din anii 1930.

Există o clară lipsă de fonduri ce trebuie imediat suplinită în bătălia împotriva pandemiei. Consiliul de Monitorizare a Pregătirii Mondiale a solicitat cel puțin 8 miliarde de dolari în fonduri de urgență, inclusiv 1 miliard de dolari pentru a întări sistemele de urgență și prevenție ale Organizației Mondiale a Sănătății, 250 de milioane de dolari pentru măsuri de supraveghere și control, 2 miliarde de dolari pentru descoperirea unui vaccin, 1,5 miliarde de dolari pentru producția distribuită a acestora și a livrării lor, și 1.5 miliarde de dolari pentru medicamente terapeutice care să prevină și să trateze virusul COVID-19.

Desigur, inițiativele de a minimiza impactul economic vor necesita eforturi de o cu totul altă magnitudine. A fost nevoie de 2 mii de miliarde de dolari până acum pentru a încerca să ranforsăm economia Statelor Unite ale Americii – ne putem doar închipui sumele de care va fi nevoie pentru a stabiliza acele state aflate în cădere liberă din cauza colapsului prețurilor bunurilor, încetinirii turismului și remitențelor, în încercarea de a îi proteja pe cei cu adevărat vulnerabili. Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional au oferit răspunsuri rapide salutare, însă pe viitor va fi nevoie de acțiuni de o cu totul altă anvergură. Trebuie să găsim noi și inovatoare moduri de a face uz de influența financiară mondială pe care o avem pentru a sprijini aceste instituții și țările cele mai afectate.

Noi, 20 de profesioniști activi în domeniul sanitar și 20 de economiști reprezentându-ne profesia, vă solicităm acum dumneavoastră, liderii țărilor din grupul G20, să urgentați alocarea resurselor necesare pentru a reduce la minimum pierderea de vieți omenești și a-i proteja pe cei mai vulnerabili dintre noi. Investițiile necesare pentru acest deziderat sunt infime în comparație cu costurile sociale și economice ale inacțiunii. Istoria ne va judeca aspru, dacă nu reușim să abordăm corespunzător această uriașă problemă.

 

Semnatari

 

PREȘEDINȚI

Europa

 

Sali Bersha Președinte al Republicii Albania (1992-1997); Prim Ministru (2005-2013)Sali Bersha

Președintele Albaniei 1992-1997; Prim Ministru 2005-2013

 

 

Emil ConstantinescuEmil Constantinescu

Președintele României 1996-2000

 

 

Ruth Dreifuss Președinte al Confederației Elvețiene (1999); Membru al Consiliului Federal Elvețian (1993-2002)Ruth Dreifuss

Președintele Confederației Elvețiene 1999; Membru al Consiliului Federal Elvețian 1993-2002

 

 

Tarja Halonen Președinte al Republicii Finlanda (2000-2012)Tarja Halonen

Președintele Finlandei 2000-2012

 

 

Toomas Hendrik Ilves Președinte al Republicii Estonia (2006-2016)Toomas Hendrik Ilves

Președintele Estoniei 2006-2016

 

 

Dalia Itzik Președinte interimar al Statului Israel (2007); Președinte al Knesset-ului israelian (2006-2009)Dalia Itzik

Președinte interimar al Israelului 2007; Președinte al Knesset-ului israelian 2006-2009

 

 

Viktor Iușcenko Președinte al Ucrainei (2005-2010)Viktor Iușcenko

Președintele Ucrainei 2005-2010

 

 

Mladen Ivanić Membru al Președinției Bosniei și Herțegovinei (2014-2018)Mladen Ivanić

Membru al Președinției Bosniei și Herțegovinei 2014-2018

 

 

Gjorge Ivanov Președinte al Republicii Macedoniei de Nord (2009-2019)Gjorge Ivanov

Președinte al Macedoniei de Nord 2009-2019

 

 

Ivo Josipović Președinte al Republicii Croația (2010-2015)Ivo Josipović

Președinte al Croației 2010-2015

 

 

Horst Köhler Președinte al Republicii Federale Germania (2004-2010)Horst Köhler

Președinte al Germaniei 2004-2010

 

 

Petru Lucinschi Președinte al Republicii Moldova (1997-2001)Petru Lucinschi

Președinte al Republicii Moldova 1997-2001

 

 

Giorgi Margvelashvili Președinte al Republicii Georgia (2013-2018)Giorgi Margvelashvili

Președinte al Georgiei 2013-2018

 

 

Rexhep Meidani Președinte al Republicii Albania (1997-2002)Rexhep Meidani

Președinte al Albaniei 1997-2002

 

 

Bujar Nishani Președinte al Republicii Albania (2012-2017)Bujar Nishani

Președinte al Albaniei 2012-2017

 

 

Mary Robinson Președinte al Republicii Irlanda (1990-1997); Înalt comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului; Președinte al grupului The EldersMary Robinson

Președinte al Irlandei 1990-1997; Înalt comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului; Președinte al grupului The Elders

 

 

Boris Tadić Președinte al Republicii Serbia (2004-2012)Boris Tadić

Președinte al Serbiei 2004-2012

 

 

Danilo Türk Președinte al Republicii Slovenia (2007-2012); Președinte al Clubului de la MadridDanilo Türk

Președinte al Sloveniei 2007-2012; Președinte al Clubului de la Madrid

 

 

Jorge Sampaio Președinte al Republicii Portugheze (1996-2006)Jorge Sampaio

Președinte al Portugaliei 1996-2006

 

 

Petăr Stoyanov Președinte al Republicii Bulgaria (1997-2002)Petăr Stoyanov

Președinte al Bulgariei 1997-2002

 

 

Valdis Zatlers Președinte al Letoniei (2007-2011)Valdis Zatlers

Președinte al Letoniei 2007-2011

 

 

 

America Latină

 

Óscar Arias Președinte al Republicii Costa Rica (2006-2010)Óscar Arias

Președinte al Republicii Costa Rica 2006-2010

 

 

Nicolás Ardito Barletta Președinte al Republicii Panama (1984-1985)Nicolás Ardito Barletta

Președinte al Republicii Panama 1984-1985

 

 

Felipe Calderón Președinte al Statelor Unite Mexicane (2006-2012)Felipe Calderón

Președinte al Mexicului 2006-2012

 

 

Rafael Ángel Calderón Președinte al Republicii Costa Rica (1990-1994)Rafael Ángel Calderón

Președinte al Republicii Costa Rica 1990-1994

 

 

Fernando Henrique Cardoso Președinte al Republicii Brazilia (1995-2002)Fernando Henrique Cardoso

Președinte al Braziliei 1995-2002

 

 

Laura Chinchilla Președinte al Republicii Costa Rica (2010-2014)Laura Chinchilla

Președinte al Republicii Costa Rica 2010-2014

 

 

Alfredo Cristiani Președinte al Republicii El Salvador (1989-1994)Alfredo Cristiani

Președinte al Republicii El Salvador 1989-1994

 

 

César Gaviria Președinte al Republicii Columbia (1990-1994); Secretar General al Organizației Statelor Americane (1994-2004)César Gaviria

Președinte al Columbiei (1990-1994); Secretar General al Organizației Statelor Americane 1994-2004

 

 

Lucio Gutiérrez Președinte al Republicii Ecuador (2003-2005)Lucio Gutiérrez

Președinte al Ecuadorului 2003-2005

 

 

Osvaldo Hurtado Președinte al Republicii Ecuador (1981-1984)Osvaldo Hurtado

Președinte al Ecuadorului 1981-1984

 

 

Luis Alberto Lacalle Herrera Președinte al Republicii Orientale a Uruguayului (1990-1995)Luis Alberto Lacalle Herrera

Președinte al Uruguayului 1990-1995

 

 

Ricardo Lagos Președinte al Republicii Chile (2000-2006); Membru al grupului The EldersRicardo Lagos

Președinte al Republicii Chile 2000-2006; Membru al grupului The Elders

 

 

Mauricio Macri Președinte al Republicii Argentina (2015-2019)Mauricio Macri

Președinte al Argentinei 2015-2019

 

 

Jamil Mahuad Președinte al Republicii Ecuador (1998-2000)Jamil Mahuad

Președinte al Ecuadorului 1998-2000

 

 

Ricardo Martinelli Președinte al Republicii Panama (2009-2014)Ricardo Martinelli

Președinte al Republicii Panama 2009-2014

 

 

Gustavo Noboa Președinte al Republicii Ecuador (2000-2003)Gustavo Noboa

Președinte al Ecuadorului 2000-2003

 

 

Andrés Pastrana Președinte al Republicii Columbia (1998-2002)Andrés Pastrana

Președinte al Columbiei 1998-2002

 

 

Miguel Ángel Rodriguez Președinte al Republicii Costa Rica (1998-2002)Miguel Ángel Rodriguez

Președinte al Republicii Costa Rica 1998-2002

 

 

Julio Maria Sanguinetti Președinte al Republicii Orientale a Uruguayului (1985-1990; 1995-2000)Julio Maria Sanguinetti

Președinte al Uruguayului 1985-1990; 1995-2000

 

 

Juan Manuel Santos Președinte al Republicii Columbia (2010-2018); Laureat al Premiului Nobel pentru Pace (2016); Membru al grupului The EldersJuan Manuel Santos

Președinte al Columbiei (2010-2018); Laureat al Premiului Nobel pentru Pace 2016; Membru al grupului The Elders

 

 

Ernesto Zedillo Președinte al Statelor Unite Mexicane (1994-2000); Membru al grupului The EldersErnesto Zedillo

Președinte al Mexicului (1994-2000); Membru al grupului The Elders

 

 

 

Africa

 

Joyce Banda Președinte al Republicii Malawi (2012-2014)Joyce Banda

Președintele Republicii Malawi 2012-2014

 

 

Joaquim Chissano Președinte al Republicii Mozambic (1986-2005)Joaquim Chissano

Președintele al Mozambicului 1986-2005

 

 

Ameenah Gurib-Fakim Președinte al Republicii Mauritius (2015-2018)Ameenah Gurib-Fakim

Președintele Republicii Mauritius 2015-2018

 

 

Jakaya Kikwete Președinte al Republicii Unite a Tanzaniei (2005-2015)Jakaya Kikwete

Președintele Tanzaniei 2005-2015

 

 

Frederik Willem de Klerk Președinte al Republicii Africii de Sud (1989-1994)Frederik Willem de Klerk

Președintele Africii de Sud 1989-1994

 

 

John Kufuor Președinte al Republicii Ghana (2001-2009)John Kufuor

Președinte al Republicii Ghana 2001-2009

 

 

Thabo Mbeki Președinte al Republicii Africii de Sud (1999-2008)Thabo Mbeki

Președinte al Africii de Sud 1999-2008

 

 

Benjamin Mkapa  Președinte al Republicii Unite a Tanzaniei (1995-2005)Benjamin Mkapa (decedat, 24 iulie 2020)

Președinte al Tanzaniei 1995-2005

 

 

Olusegun Obasanjo Președinte al Republicii Federale Nigeria (1999-2007)Olusegun Obasanjo

Președinte al Nigeriei 1999-2007

 

 

Ellen Johnson Sirleaf Președinte al Republicii Liberia (2006-2018); Membru al grupului The EldersEllen Johnson Sirleaf

Președinte al Liberiei 2006-2018; Membru al grupului The Elders

 

 

Cassam Uteem Președinte al Republicii Mauritius (1992-2002)Cassam Uteem

Președinte al Republicii Mauritius 1992-2002

 

 

 

Asia

 

Jose Ramos Horta Președinte al Timorului de Est (2007-2012)Jose Ramos Horta

Președinte al Timorului de Est 2007-2012

 

 

Chandrika Kumaratunga Președinte al Republicii Democratice Socialiste a Sri Lankăi (1994-2005)Chandrika Kumaratunga

Președinte al Republicii Sri Lanka 1994-2005

 

 

Roza Otunbayeva Președinte al Republicii Kârgâzstan (2010-2011)Roza Otunbayeva

Președinte al Kârgâzstanului 2010-2011

 

 

 

PRIM-MINIȘTRI

 

Europa

 

Bertie Ahern Taoieseach al Republicii Irlanda (1997-2008)Bertie Ahern

Prim-ministru al Irlandei 1997-2008

 

 

Giuliano Amato Prim-Ministru al Republicii Italiene (1992-1993; 2000-2001)Giuliano Amato

Prim-Ministru al Italiei 1992-1993; 2000-2001

 

 

Gordon Bajnai Prim-Ministru al Ungariei (2009-2010)Gordon Bajnai

Prim-Ministru al Ungariei 2009-2010

 

 

Jan Peter Balkenende Prim-Ministru al Regatului Țărilor de Jos (2002-2010)Jan Peter Balkenende

Prim-Ministru al Olandei 2002-2010

 

 

Ehud Barak Prim-Ministru al Statului Israel (1999-2001)Ehud Barak

Prim-Ministru al Israelului 1999-2001

 

 

José Manuel Barroso Prim-Ministru al Republicii Portugheze (2002-2004); Președinte al Comisiei Europene (2004-2014); Președinte Ne-Executiv al Goldman Sachs InternationalJosé Manuel Barroso

Prim-Ministru al Portugaliei (2002-2004); Președinte al Comisiei Europene (2004-2014); Președinte Ne-Executiv al Goldman Sachs International

 

 

Marek Belka, MPE Prim-Ministru al Republicii Polonia (2004-2005); Vice-Prim Ministru și Ministru de Finanțe (2001-2002); Director al Departamentului pentru Europa din cadrul Fondului Monetar Internațional (2008-2010)Marek Belka, MPE

Prim-Ministru al Poloniei 2004-2005; Vice-Prim Ministru și Ministru de Finanțe (2001-2002); Director al Departamentului pentru Europa din cadrul Fondului Monetar Internațional (2008-2010)

 

 

Carl Bildt Prim-Ministru al Regatului Suediei (1991-1994); Ministru de Afaceri Externe (2006-2014)Carl Bildt

Prim-Ministru al Suediei 1991-1994; Ministru de Afaceri Externe 2006-2014

 

 

Valdis Birkavs Prim-Ministru al Republicii Letonia (1993-1994)Valdis Birkavs

Prim-Ministru al Letoniei 1993-1994

 

 

Tony Blair Prim-Ministru al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (1997-2007)Tony Blair

Prim-Ministru al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord 1997-2007

 

 

John Bruton Taoiseach al Republicii Irlanda (1994-1997)John Bruton

Prim-ministru al Irlandei 1994-1997

 

 

Mirko Cvetković Prim-Ministru al Republicii Serbia (2008-2012)Mirko Cvetković

Prim-Ministru al Serbiei 2008-2012

 

 

Jan Fischer Prim-Ministru al Republicii Cehia (2009-2010); Ministru de Finanțe (2013-2014)Jan Fischer

Prim-Ministru al Cehiei 2009-2010; Ministru de Finanțe 2013-2014

 

 

Chiril Gaburici Prim-Ministru al Republicii Moldova (2015); Ministru pentru Economie și Infrastructură (2018-2019)Chiril Gaburici

Prim-Ministru al Republicii Moldova 2015; Ministru pentru Economie și Infrastructură 2018-2019

 

 

Felipe Gonzalez Prim-Ministru al Spaniei 1982-1996Felipe Gonzalez

Prim-Ministru al Spaniei 1982-1996

 

 

Alfred Gusenbauer Cancelar al Republicii Austria (2007-2008)Alfred Gusenbauer

Cancelar al Austriei 2007-2008

 

 

Jadranka Kosor Prim-Ministru al Republicii Croația (2009-2011)Jadranka Kosor

Prim-Ministru al Croației 2009-2011

 

 

Yves Leterme Prim-Ministru al Regatului Belgiei (2009-2011)Yves Leterme

Prim-Ministru al Belgiei 2009-2011

 

 

Enrico Letta Prim-Ministru al Republicii Italiene (2013-2014)Enrico Letta

Prim-Ministru al Italiei 2013-2014

 

 

Kjell Magne Bondevik Prim-Ministru al Regatului Norvegiei (1997-2000; 2001-2005)Kjell Magne Bondevik

Prim-Ministru al Norvegiei 1997-2000; 2001-2005

 

 

Sir John Major Prim-Ministru al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (1990-1997)Sir John Major

Prim-Ministru al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord 1990-1997

 

 

Péter Medgyessy Prim-Ministru al Ungariei (2002-2004)Péter Medgyessy

Prim-Ministru al Ungariei 2002-2004

 

 

Mario Monti Prim-Ministru al Republicii Italiene (2011-2013)Mario Monti

Prim-Ministru al Italiei 2011-2013

 

 

Joseph Muscat Prim-Ministru al Republicii Malta (2013-2020)Joseph Muscat

Prim-Ministru al Maltei 2013-2020

 

 

George Papandreou Prim-Ministru al Republicii Elene (2009-2011)George Papandreou

Prim-Ministru al Greciei  2009-2011

 

 

Romano Prodi Prim-Ministru al Republicii Italiene (2006-2008); Președinte al Comisiei Europene (1999-2004)Romano Prodi

Prim-Ministru al Italiei 2006-2008; Președinte al Comisiei Europene (1999-2004)

 

 

Iveta Radičova Prim-Ministru al Republicii Slovacia (2010-2012)Iveta Radičova

Prim-Ministru al Slovaciei 2010-2012

 

 

Òscar Ribas Reig Prim-Ministru al Principatului Andorrei (1990-1994)Òscar Ribas Reig

Prim-Ministru al Principatului Andorrei 1990-1994

 

 

Petre Roman Prim-Ministru al României (1989-1991)Petre Roman

Prim-Ministru al României 1989-1991

 

 

Wolfgang Schüssel Cancelar al Republicii Austria (2000-2007)Wolfgang Schüssel

Cancelar al Austriei 2000-2007

 

 

Laimdota Straujuma Prim-Ministru al Republicii Letonia (2014-2016)Laimdota Straujuma

Prim-Ministru al Letoniei 2014-2016

 

 

Hanna Suchocka Prim-Ministru al Republicii Polonia (1992-1993)Hanna Suchocka

Prim-Ministru al Poloniei 1992-1993

 

 

Helle Thorning-Schmidt Prim-Ministru al Regatului Danemarcei (2011-2015)Helle Thorning-Schmidt

Prim-Ministru al Regatului Danemarcei 2011-2015

 

 

Guy Verhofstadt Prim-Ministru al Regatului Belgiei (1999-2008)Guy Verhofstadt

Prim-Ministru al Belgiei 1999-2008

 

 

José Luis Rodriguez Zapatero Prim-Ministru al Regatului Spaniei (2004-2011)José Luis Rodriguez Zapatero

Prim-Ministru al Spaniei 2004-2011

 

 

 

America de Nord

 

Paul Martin Prim-Ministru al Canadei (2003-2006)Paul Martin

Prim-Ministru al Canadei 2003-2006

 

 

 

America Latină

 

P.J. Patterson Prim-Ministru al Jamaicăi (1992-2005)P.J. Patterson

Prim-Ministru al Jamaicăi 1992-2005

 

 

 

Africa

 

Mehdi Jomaa Prim-Ministru al Republicii Tunisiene (2014-2015)Mehdi Jomaa

Prim-Ministru al Tunisiei 2014-2015

 

 

Moussa Mara Prim-Ministru al Republicii Mali (2014-2015)Moussa Mara

Prim-Ministru al Republicii Mali 2014-2015

 

 

 

Asia

 

Shaukat Aziz Prim-Ministru al Republicii Islamice Pakistan (2004-2007)Shaukat Aziz

Prim-Ministru al Pakistanului 2004-2007

 

 

Hong Koo-Lee Prim-Ministru al Republicii Coreei de Sud (1994-1995)Hong Koo-Lee

Prim-Ministru al Coreei de Sud 1994-1995

 

 

Djoomart Otorbayev Prim-Ministru al Republicii Kârgâzstan (2014-2015)Djoomart Otorbayev

Prim-Ministru al Kârgâzstanului 2014-2015

 

 

Jigme Y. Thinley Prim-Ministru al Regatului Bhutanului (2008-2013)Jigme Y. Thinley

Prim-Ministru al Bhutanului 2008-2013

 

 

Australia

 

Kevin Rudd Prim-Ministru Australiei (2007-2010; 2013)Kevin Rudd

Prim-Ministru Australiei 2007-2010; 2013

 

 

Noua Zeelandă

 

James Brendan Bolger Prim-Ministru al Noii Zeelande (1990-1997)James Brendan Bolger

Prim-Ministru al Noii Zeelande 1990-1997

 

 

Helen Clark Prim-Ministru al Noii Zeelande (1999-2008); Administrator al UNDP (2009-2017)Helen Clark

Prim-Ministru al Noii Zeelande 1999-2008; Administrator al UNDP 2009-2017

 

 

Sir Geoffrey Palmer Prim-Ministru al Noii Zeelande (1989-1990); Președinte al Comisiei Legislative a Noii Zeelande (2005-2010)Sir Geoffrey Palmer

Prim-Ministru al Noii Zeelande 1989-1990; Președinte al Comisiei Legislative a Noii Zeelande 2005-2010

 

 

John Key Prim-Ministru al Noii Zeelande (2008-2016)John Key

Prim-Ministru al Noii Zeelande 2008-2016

 

 

Dame Jenny Shipley Prim-Ministru al Noii Zeelande (1997-1999)Dame Jenny Shipley

Prim-Ministru al Noii Zeelande 1997-1999

 

 

 

MINIȘTRI

 

 

Europa

 

Edmond Alphandéry Ministru al Economiei, Finanțelor și Industriei al Republicii Franceze (1993-1995); Președinte fondator al Grupului Euro 50Edmond Alphandéry

Ministru al Economiei, Finanțelor și Industriei al Franței 1993-1995; Președinte fondator al Grupului Euro 50

 

 

Hikmet Çetin Ministru pentru Afaceri Externe al Republicii Turcia (1991-1994)Hikmet Çetin

Ministru pentru Afaceri Externe al Turciei 1991-1994

 

 

Kemal Derviș Ministru pentru Economie al Republicii Turcia (2001-2002); Administrator al UNDP (2005-2009); Membru deplin pentru Economie și Dezvoltare Globală la Institutul BrookingsKemal Derviș

Ministru pentru Economie al Turciei 2001-2002; Administrator al UNDP 2005-2009; Membru deplin pentru Economie și Dezvoltare Globală la Institutul Brookings

 

 

Božidar Ɖelić Viceprim-Ministru al Republicii Serbia (2007-2011)Božidar Ɖelić

Viceprim-Ministru al Serbiei 2007-2011

 

 

Joschka Fischer Ministru pentru Afaceri Externe și Vice-Cancelar al Republicii Federale Germania (1998-2005)Joschka Fischer

Ministru pentru Afaceri Externe și Vice-Cancelar al Germaniei 1998-2005

 

 

Franco Frattini Ministru pentru Afaceri Externe al Republicii Italiei (2002-2004; 2008-2011); Comisar European (2004-2008)Franco Frattini

Ministru pentru Afaceri Externe al Italiei 2002-2004; 2008-2011; Comisar European (2004-2008)

 

 

Zlatko Lagumdzija Ministru pentru Afaceri Externe al Bosniei și Herțegovinei (2012-2015)Zlatko Lagumdzija

Ministru pentru Afaceri Externe al Bosniei și Herțegovinei 2012-2015

 

 

Tzipi Livni Ministru pentru Afaceri Externe al Statului Israel (2006-2009); Ministru al Justiției (2013-2014)Tzipi Livni

Ministru pentru Afaceri Externe al Israelului 2006-2009; Ministru al Justiției 2013-2014

 

 

Jan Pronk Ministru pentru Cooperare și Dezvoltare al Regatului Țărilor de Jos (1989-1998); profesor emerit în cadrul Institutului Internațional pentru Științe Sociale, HagaJan Pronk

Ministru pentru Cooperare și Dezvoltare al Olandei 1989-1998; profesor emerit în cadrul Institutului Internațional pentru Științe Sociale, Haga

 

 

Ana Palacio Ministru pentru Afaceri Externe al Regatului Spaniei (2002-2004)Ana Palacio

Ministru pentru Afaceri Externe al Spaniei 2002-2004

 

 

Leif Pagrotsky Ministru pentru Industrie și Comerț, Ministru pentru Educație și Cultură al Regatului Suediei (1996-2006)Leif Pagrotsky

Ministru pentru Industrie și Comerț, Ministru pentru Educație și Cultură al Regatului Suediei 1996-2006

 

 

Eka Tkeshelashvili Viceprim-Ministru al Republicii Georgia (2010-2012)Eka Tkeshelashvili

Viceprim-Ministru al Georgiei 2010-2012

 

 

 

America de Nord

 

Lawrence Summers Ministru de Finanțe al Statelor Unite (1999-2001); Ministru adjunct de Finanțe al Statelor Unite (1995-1999); Prim Economist al Băncii Mondiale (1991-1993); Director al Consiliului Economic Național (2009-2010)Lawrence Summers

Ministru de Finanțe al Statelor Unite 1999-2001; Ministru adjunct de Finanțe al Statelor Unite 1995-1999; Prim Economist al Băncii Mondiale 1991-1993; Director al Consiliului Economic Național 2009-2010

 

 

America Latină

 

Mauricio Cárdenas Ministru de Finanțe al Republicii Columbia (2012-2018); Profesor invitat, Columbia UniversityMauricio Cárdenas

Ministru de Finanțe al Columbiei 2012-2018; Profesor invitat, Columbia University

 

 

Ricardo Hausmann Ministru pentru Planificare al Republicii Venezuela (1992-1993); Profesor în cadrul Facultății de Studii Administrative „Kennedy” din cadrul Universității HarvardRicardo Hausmann

Ministru pentru Planificare al Venezuelei 1992-1993; Profesor în cadrul Facultății de Studii Administrative „Kennedy” din cadrul Universității Harvard

 

 

Andrés Velasco Ministru de Finanțe al Republicii Chile (2006-2010); Decan al Școlii de Politici Publice, LSEAndrés Velasco

Ministru de Finanțe al Republicii Chile 2006-2010; Decan al Școlii de Politici Publice, LSE

 

 

Africa

 

Lakhdar Brahimi Ministru pentru Afaceri Externe al Republicii Algeriene Democrate și Populare (1991-1993); Detașat Special al Organizației Națiunilor Unite și al Ligii Arabe în Siria (2012-2014); Membru al the EldersLakhdar Brahimi

Ministru pentru Afaceri Externe al Algeriei 1991-1993; Detașat Special al Organizației Națiunilor Unite și al Ligii Arabe în Siria 2012-2014; Membru al The Elders

 

 

Ahmed Galal Ministru de Finanțe al Republicii Arabe a Egiptului (2013-2014)Ahmed Galal

Ministru de Finanțe al Egiptului 2013-2014

 

 

Graça Machel Ministru pentru Educație și Cultură al Republicii Mozambic (1975-1986); Vicepreședinte al grupului The EldersGraça Machel

Ministru pentru Educație și Cultură al Mozambicului 1975-1986; Vicepreședinte al grupului The Elders

 

 

Amr Moussa Secretar General al Ligii Arabe (2001-2011); Ministru pentru Afaceri Externe al Republicii Islamice a Egiptului (1991-2001)Amr Moussa

Secretar General al Ligii Arabe (2001-2011); Ministru pentru Afaceri Externe al Egiptului 1991-2001

 

 

Dr. Ngozi Okonjo-Iweala Președinte al Consiliului Director al Alianței Mondiale pentru Vaccine și Imunizare; Ministru de Finanțe al Republicii Federale Nigeria (2011-2015)Dr. Ngozi Okonjo-Iweala

Președinte al Consiliului Director al Alianței Mondiale pentru Vaccine și Imunizare; Ministru de Finanțe al Nigeriei 2011-2015

 

 

Asia

 

George Yeo Ministru pentru Afaceri Externe al Republicii Singapore (2004-2011)George Yeo

Ministru pentru Afaceri Externe al Republicii Singapore 2004-2011

 

 

 

Australia

 

Gareth Evans Ministru pentru Afaceri Externe al Australiei (1988-1996); Președinte și Director Executiv al International Crisis Group (2000-2009)Gareth Evans

Ministru pentru Afaceri Externe al Australiei (1988-1996); Președinte și Director Executiv al International Crisis Group (2000-2009)

 

 

 

ÎNALȚI FUNCȚIONARI, PARLAMENTARI

 

 

Montek Singh Ahluwalia Vicepreședinte al Comisiei de Planificare din India (2004-2014)Montek Singh Ahluwalia

Vicepreședinte al Comisiei de Planificare din India 2004-2014

 

 

Dr. Abdulaziz Altwaijri Director General al Organizației Educaționale, Științifice și Culturale Islamice (1991-2019)Dr. Abdulaziz Altwaijri

Director General al Organizației Educaționale, Științifice și Culturale Islamice 1991-2019

 

 

Herman De Croo Președinte al Camerei Deputaților din Regatul Belgiei (1999-2007)Herman De Croo

Președinte al Camerei Deputaților din Belgiei 1999-2007

 

 

Dr Mark Dybul Director Executiv al Fondului Global Împotriva SIDA, Tuberculozei și Malariei (2012-2017); Co-Director al Centrului pentru Practică și Impact Sanitar Global; prof. univ. dr. în Medicină la Centrul Medical al Universității GeorgetownDr Mark Dybul

Director Executiv al Fondului Global Împotriva SIDA, Tuberculozei și Malariei 2012-2017; Co-Director al Centrului pentru Practică și Impact Sanitar Global; prof. univ. dr. în Medicină la Centrul Medical al Universității Georgetown

 

Ekmeleddin İhsanoğlu Secretar General al Organizației pentru Cooperare Islamică (2004-2014)Ekmeleddin İhsanoğlu

Secretar General al Organizației pentru Cooperare Islamică 2004-2014

 

 

Hina Jilani Judecător al Curții Supreme a Republicii Islamice Pakistan; Membru al grupului The EldersHina Jilani

Judecător al Curții Supreme a Republicii Islamice Pakistan; Membru al grupului The Elders

 

 

Pascal Lamy Director General al Organizației Mondiale a Comerțului (2005-2013)Pascal Lamy

Director General al Organizației Mondiale a Comerțului 2005-2013

 

 

Javier Solana Secretar-General al Consiliului Uniunii Europene (1999-2009); Secretar General al NATO (1995-1999)Javier Solana

Secretar-General al Consiliului Uniunii Europene (1999-2009); Secretar General al NATO 1995-1999

 

 

EXPERȚI AI BĂNCII MONDIALE, BĂNCILOR REGIONALE, FONDULUI MONETAR INTERNAȚIONAL

 

 

Kaushik Basu Președinte al Asociației Economice Internaționale, Prim-Economist al Băncii Mondiale (2012-2016)Kaushik Basu

Președinte al Asociației Economice Internaționale, Prim-Economist al Băncii Mondiale 2012-2016

 

 

Gavyn Davies Co-fondator și Președinte al Fulcrum Asset Management; Prim Economist și Director al Departamentului pentru Investiții Globale, Goldman Sachs (1988-2001); Director al BBC (2001-2004)Gavyn Davies

Co-fondator și Președinte al Fulcrum Asset Management; Prim Economist și Director al Departamentului pentru Investiții Globale, Goldman Sachs (1988-2001); Director al BBC 2001-2004

 

Sergei Guriev Prim Economist al BERD (2016-2019); Profesor în Economie, Sciences Po ParisSergei Guriev

Prim Economist al BERD 2016-2019; Profesor în Economie, Sciences Po Paris

 

 

Mats Karlsson Vicepreședinte pentru Afaceri Externe în cadrul Băncii Mondiale (1999-2011)Mats Karlsson

Vicepreședinte pentru Afaceri Externe în cadrul Băncii Mondiale 1999-2011

 

 

Prof. univ. dr. Justin Yifu Lin Prim-Economist și Prim-Vicepreședinte al Băncii Mondiale (2008-2012); Decan al Institutului pentru o Nouă Economie Structurală, Universitatea PekingProf. univ. dr. Justin Yifu Lin

Prim-Economist și Prim-Vicepreședinte al Băncii Mondiale 2008-2012; Decan al Institutului pentru o Nouă Economie Structurală, Universitatea Peking

 

 

Ismail Serageldin Vicepreședinte al Băncii Mondiale (1992-2000), copreședinte al Centrului Internațional „Nizami Ganjavi”Ismail Serageldin

Vicepreședinte al Băncii Mondiale 1992-2000, copreședinte al Centrului Internațional „Nizami Ganjavi”

 

 

Lord Nicholas Stern Prim-Economist și Prim-Vicepreședinte al Băncii Mondiale (2000-2003); Prim Economist al BERD (1994-1999); Prof. univ. dr. în Economie și Guvernanță, LSELord Nicholas Stern

Prim-Economist și Prim-Vicepreședinte al Băncii Mondiale 2000-2003; Prim Economist al BERD 1994-1999; Prof. univ. dr. în Economie și Guvernanță, LSE

 

 

Federico Sturzenegger Guvernator al Băncii Centrale a Argentinei (2015-2018); Prof. univ. dr. la Universitad de San AndresFederico Sturzenegger

Guvernator al Băncii Centrale a Argentinei 2015-2018; Prof. univ. dr. la Universitad de San Andres

 

 

Jean-Claude Trichet Guvernator al Băncii Centrale Europene (2003-2011); Guvernator al Băncii Naționale a Franței (1993-2003)Jean-Claude Trichet

Guvernator al Băncii Centrale Europene 2003-2011; Guvernator al Băncii Naționale a Franței 1993-2003

 

 

James Wolfensohn Președinte al Băncii Mondiale (1995-2005)James Wolfensohn

Președinte al Băncii Mondiale 1995-2005

 

 

Min Zhu Director General Adjunct al Fondului Monetar Internațional (2011-2016)Min Zhu

Director General Adjunct al Fondului Monetar Internațional 2011-2016

 

 

 

ÎNALȚI COMISARI AI ORGANIZAȚIEI NAȚIUNILOR UNITE

 

 

Louise Arbour Reprezentant special al Organizației Națiunilor Unite pentru Migrație Internațională; Înalt Comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (2004-2008)Louise Arbour

Reprezentant special al Organizației Națiunilor Unite pentru Migrație Internațională; Înalt Comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului 2004-2008

 

 

Zeid Raad al Hussein Înalt comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (2014-2018); Membru al grupului The EldersZeid Raad al Hussein

Înalt comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului 2014-2018; Membru al grupului The Elders

 

 

Ban Ki-Moon Secretar General al Organizației Națiunilor Unite (2007-2016); Vicepreședinte al grupului The EldersBan Ki-Moon

Secretar General al Organizației Națiunilor Unite 2007-2016; Vicepreședinte al grupului The Elders

 

 

LAUREAȚI AI PREMIULUI NOBEL

 

Bengt Holmström Laureat al Premiului Nobel pentru Științe Economice (2016); Profesor de Economie, MITBengt Holmström

Laureat al Premiului Nobel pentru Științe Economice 2016; Profesor de Economie, MIT

 

 

Sir Christopher Pissarides Laureat al Premiului Nobel pentru Științe Economice (2010); Prof. univ. dr. în Economie și Științe Politice, LSESir Christopher Pissarides

Laureat al Premiului Nobel pentru Științe Economice 2010; Prof. univ. dr. în Economie și Științe Politice, LSE

 

 

Kailash Sastyarthi Laureat al Premiului Nobel pentru Pace (2014); Fondator al Bachpan Bachao Andolan, Marșul Global împotriva Exploatării Copiilor prin Muncă și al Campaniei Mondiale pentru EducațieKailash Sastyarthi

Laureat al Premiului Nobel pentru Pace 2014; Fondator al Bachpan Bachao Andolan, Marșul Global împotriva Exploatării Copiilor prin Muncă și al Campaniei Mondiale pentru Educație

 

 

Michael Spence Laureat al Premiului Nobel pentru Științe Economice (2001); Prof. univ. dr. în Economie și Afaceri la Catedra „William R. Berkley” din cadrul Universității din New YorkMichael Spence

Laureat al Premiului Nobel pentru Științe Economice 2001; Prof. univ. dr. în Economie și Afaceri la Catedra „William R. Berkley” din cadrul Universității din New York

 

 

Joseph Stiglitz Prim Economist al Băncii Mondiale (1997-2000); Laureat al Premiului Nobel pentru Științe Economice (2001); Prof. univ. dr. la Universitatea ColumbiaJoseph Stiglitz

Prim Economist al Băncii Mondiale 1997-2000; Laureat al Premiului Nobel pentru Științe Economice 2001; Prof. univ. dr. la Universitatea Columbia

 

 

Malala Yousafzai Laureat al Premiului Nobel pentru Pace (2014)Malala Yousafzai

Laureat al Premiului Nobel pentru Pace 2014

 

 

 

REPREZENTANȚI AI MEDIUL ACADEMIC

 

Erik Berglöf Director al Institutului pentru Relații Internaționale, London School of Economics (LSE); Prim Economist al BERD (2006-2014)Erik Berglöf

Director al Institutului pentru Relații Internaționale, London School of Economics (LSE); Prim Economist al BERD 2006-2014

 

 

Sir Tim Besley Președinte al Asociației Economice Internaționale (2014-2017); Prof. univ. dr. în Economie și Științe Politice, LSESir Tim Besley

Președinte al Asociației Economice Internaționale 2014-2017; Prof. univ. dr. în Economie și Științe Politice, LSE

 

 

Patrick Bolton Prof. univ. dr. în Finanțe și Economie, Imperial College London; Prof. univ. dr. la Columbia UniversityPatrick Bolton

Prof. univ. dr. în Finanțe și Economie, Imperial College London; Prof. univ. dr. la Columbia University

 

 

Dr. Victor J. Dzau Președinte al Academiei Naționale de Medicină a SUA; Președinte și CEO al Centrului Medical al Universității DukeDr. Victor J. Dzau

Președinte al Academiei Naționale de Medicină a SUA; Președinte și CEO al Centrului Medical al Universității Duke

 

 

Dr. Hamish Graham Medic pediatru și cercetător științific în cadrul Royal Children’s Hospital și al Centrului Internațional pentru Sănătatea Copilului, Universitatea din MelbourneDr. Hamish Graham

Medic pediatru și cercetător științific în cadrul Royal Children’s Hospital și al Centrului Internațional pentru Sănătatea Copilului, Universitatea din Melbourne

 

 

Bryan Grenfell, OBE FRS Profesor în Ecologie și Afaceri Publice la Catedra „Kathryn Briger și Sarah Fenton” din cadrul Universității PrincetonBryan Grenfell, OBE FRS

Profesor în Ecologie și Afaceri Publice la Catedra „Kathryn Briger și Sarah Fenton” din cadrul Universității Princeton

 

 

Edward C. Holmes Profesor în cadrul Universității din Sydney; membru laureat al Academiei AustralieneEdward C. Holmes

Profesor în cadrul Universității din Sydney; membru laureat al Academiei Australiene

 

 

Nora Lustig Președinte emerit al Asociației Economice Latin Americane și Caraibiene; Prof. univ. dr. în Economie Latin Americană, Universitatea TulaneNora Lustig

Președinte emerit al Asociației Economice Latin Americane și Caraibiene; Prof. univ. dr. în Economie Latin Americană, Universitatea Tulane

 

 

Andrew Natsios Prof. univ. dr. la Universitatea „Bush” pentru Administrație Publică; Administrator al USAID (2001-2006)Andrew Natsios

Prof. univ. dr. la Universitatea „Bush” pentru Administrație Publică; Administrator al USAID (2001-2006)

 

 

Dani Rodrik Președinte-ales al Asociației Economice Internaționale; Prof. univ. dr. în Politici Economice Internaționale, Universitatea HarvardDani Rodrik

Președinte-ales al Asociației Economice Internaționale; Prof. univ. dr. în Politici Economice Internaționale, Universitatea Harvard

 

 

John Sexton Președinte emerit al Universității din New York; Președinte (2002-2015); Decan al Facultății de Drept al Universității din New York (1988-2002)John Sexton

Președinte emerit al Universității din New York; Președinte 2002-2015; Decan al Facultății de Drept al Universității din New York (1988-2002)

 

 

Devi Sridhar Profesor în Sănătate Publică Globală, Universitatea din EdinburghDevi Sridhar

Profesor în Sănătate Publică Globală, Universitatea din Edinburgh

 

 

Ernst-Ludwig von Thadden Președinte al Universității Mannheim (2012-2019); prof. univ. dr., EconomieErnst-Ludwig von Thadden

Președinte al Universității Mannheim 2012-2019; prof. univ. dr., Economie

 

 

Leonard Wantchekon Fondator și Președinte al Școlii Africane de Economie; Prof. univ. dr. în Politică și Relații Internaționale, Universitatea PrincetonLeonard Wantchekon

Fondator și Președinte al Școlii Africane de Economie; Prof. univ. dr. în Politică și Relații Internaționale, Universitatea Princeton

 

 

Beatrice Weder di Mauro Președinte al Centrului pentru Cercetări asupra Politicilor Economice (CEPR); Prof. univ. dr. în Economie Internațională, Institutul Postuniversitar din GenevaBeatrice Weder di Mauro

Președinte al Centrului pentru Cercetări asupra Politicilor Economice (CEPR); Prof. univ. dr. în Economie Internațională, Institutul Postuniversitar din Geneva

 

Shang-Jin Wei Prim Economist al Băncii Asiatice pentru Dezvoltare (2014-2016); Prof. univ. dr. în Afaceri și Economie Chineză / Finanțe și Economie, Facultatea de Afaceri a Universității ColumbiaShang-Jin Wei

Prim Economist al Băncii Asiatice pentru Dezvoltare 2014-2016; Prof. univ. dr. în Afaceri și Economie Chineză / Finanțe și Economie, Facultatea de Afaceri a Universității Columbia

 

 

PREȘEDINȚI ȘI DIRECTORI DE ORGANIZAȚII NEGUVERNAMENTALE ȘI FUNDAȚII

 

 

Masood Ahmed Președinte al Centrului pentru Dezvoltare GlobalăMasood Ahmed

Președinte al Centrului pentru Dezvoltare Globală

 

 

Christine Allen Director, Agenția Catolică pentru Dezvoltare Internațională (CAFOD)Christine Allen

Director, Agenția Catolică pentru Dezvoltare Internațională (CAFOD)

 

 

Dr.  K.Y. Amoako Președinte și fondator, Centrul African pentru Transformare Economică (ACET)Dr.  K.Y. Amoako

Președinte și fondator, Centrul African pentru Transformare Economică (ACET)

 

 

Inger Ashing Director Executiv, Fundația Internațională „Salvați copiii”Inger Ashing

Director Executiv, Fundația Internațională „Salvați copiii”

 

 

Nicolas Berggruen Director al Institutului BerggruenNicolas Berggruen

Director al Institutului Berggruen

 

 

Prof. univ. dr. Sir Jeremy Farrar Director al Wellcome TrustProf. univ. dr. Sir Jeremy Farrar

Director al Wellcome Trust

 

 

Dr. Justin van Fleet Președinte, TheirworldDr. Justin van Fleet

Președinte, Theirworld

 

 

Nathalie de Gaulle Director și co-fondator al NB-INOV; Fondator al Asociației Under 40Nathalie de Gaulle

Director și co-fondator al NB-INOV; Fondator al Asociației Under 40

 

 

Mo Ibrahim Fondator al Celtel; Director al Fundației Mo IbrahimMo Ibrahim

Fondator al Celtel; Director al Fundației Mo Ibrahim

 

 

Katerina Iușcenko Prima Doamnă a Ucrainei (2005-2010)Katerina Iușcenko

Prima Doamnă a Ucrainei 2005-2010

 

 

Dr. Agnes Kalibata Președinte, Alianța pentru o Revoluție Verde în Africa (AGRA)Dr. Agnes Kalibata

Președinte, Alianța pentru o Revoluție Verde în Africa (AGRA)

 

 

Caroline Kende-Robb Director Executiv al Panelului de Progres al Africii (2011-2017); Secretar General al CARE International (2018-2020)Caroline Kende-Robb

Director Executiv al Panelului de Progres al Africii 2011-2017; Secretar General al CARE International (2018-2020)

 

 

Laurie Lee Director Executiv, CARE International UKLaurie Lee

Director Executiv, CARE International UK

 

 

Mark Leonard Co-fondator și Director al Consiliului European pentru Afaceri ExterneMark Leonard

Co-fondator și Director al Consiliului European pentru Afaceri Externe

 

 

Girish Menon Director Executiv, ActionAid UKGirish Menon

Director Executiv, ActionAid UK

 

 

Amanda Mukwashi Director Executiv, Christian AidAmanda Mukwashi

Director Executiv, Christian Aid

 

 

Dawn Nakagawa Vicepreședinte al Institutului BerggruenDawn Nakagawa

Vicepreședinte al Institutului Berggruen

 

 

Sir Jim O’Neill Președinte al Royal Institute of International Affairs (Chatham House)Sir Jim O’Neill

Președinte al Royal Institute of International Affairs (Chatham House)

 

 

Dr. Danny Sriskandarajah Director Executiv, OxfamDr. Danny Sriskandarajah

Director Executiv, Oxfam

 

 

Tim Wainwright Director Executiv, WaterAid UkTim Wainwright

Director Executiv, WaterAid Uk

 

 

Kevin Watkins Director Executiv, Fundația „Salvați Copiii”, Marea BritanieKevin Watkins

Director Executiv, Fundația „Salvați Copiii”, Marea Britanie

 

 

Dr. Rowan Williams Arhiepiscop de Canterbury (2002-2012); Președinte al Christian AidDr. Rowan Williams

Arhiepiscop de Canterbury 2002-2012; Președinte al Christian Aid

 

Nu există comentarii.

Adaugă un comentariu