• Română
  • Engleză
Romanian Presidency of the Council of the EU - Cohesion, a common European value

De la pandemie la o cultură globală a păcii

Shoshana Bekerman

Director al Coaliției Interparlamentare pentru Etică Globală

 

De la pandemie la o cultură globală a păcii

De-a lungul anilor ce au trecut de la înființarea Organizației Națiunilor Unite în 1945, multe tratate internaționale cu privire la probleme importante, precum drepturile omului, terorismul, infracționalitatea, statutul refugiaților, dezarmarea, protejarea mediului înconjurător, etica de afaceri sau dreptatea socială au fost ratificate datorită eforturilor ONU de a promova stabilitatea și o pace globală sustenabilă. Organismele, agențiile, programele și platformele ONU lucrează neîncetat pentru atingerea țelurilor Națiunilor Unite consacrate în Carta Organizației; între ele, menținerea păcii între națiuni; promovarea relațiilor de prietenie între state; promovarea eforturilor comune la nivelul diferitelor națiuni pentru a îmbunătăți nivelul de trai al populațiilor sărace; încurajarea respectului pentru drepturile și libertățile celuilalt; funcționarea drept un centru de armonizare al acțiunilor concertate ale statelor naționale. Recentele Obiective de Dezvoltare Durabilă ale ONU (O.D.D.) stabilesc liniile directoare pentru multe dintre aceste obiective în următorii zece ani. În acest sens, Adunarea Generală a ONU a promulgat o serie de rezoluții pentru crearea unei Culturi Globale a Păcii, un concept prezentat Națiunilor Unite de fostul Director General al UNESCO, Excelența Sa Federico Mayor. Aceste rezoluții constituie fundamentul pentru o Cultură a Păcii, cu atât mai necesară în zonele de conflict, precum și în toate societățile și națiunile aflate sub imperiul conflictelor și violenței interne. Cel de-al șaisprezecelea Obiectiv de Dezvoltare Durabilă urmărește crearea unor societăți pașnice și tolerante ca punct de plecare pentru îndeplinirea tuturor celorlalte Obiective declarate.

Coaliția Interparlamentară pentru Etică Globală (IPCGE) a fost creată drept o resursă aflată la dispoziția parlamentarilor și liderilor civici și religioși din toate statele membre ONU. Obiectivul principal al Coaliției este de a asigura promulgarea și implementarea legislației necesare de către parlamentele statelor membre, a valorilor universale ale „eticii globale” pe care o împărtășim cu toții, și de a promova acțiunile comune pentru prevenirea conflictelor naționale și internaționale care amenință libertățile și drepturile fundamentale ale omului, precum și protecția mediului înconjurător pe întregul mapamond. Această inițiativă cheamă reprezentanții din parlamentele naționale ale statelor membre ONU să sprijine legislația pentru modificarea programelor educaționale în sensul încorporării valorilor culturii păcii în programele școlare. La rândul lor, liderii religioși și spirituali sunt chemați să le insufle adepților și susținătorilor lor valorile și conceptele unei culturi a păcii în calitatea sa de componentă intrinsecă a eticii globale, complementară învățăturilor religioase. Iar liderii civici trebuie să se ralieze efortului de a integra valorile culturii păcii în societatea civilă. Datorită sprijinului energic al senatorului spaniol Gutierrez, Consiliul Europei a emis deja un document oficial care sprijină această inițiativă. Mai mult, haosul care a cuprins arena socială, sanitară și economică la nivel global ca urmare a pandemiei COVID-19 subliniază puternic necesitatea ca inițiativa noastră să contribuie la recuperarea societății mondiale de pe urma acestei profunde traume.

Într-un recent webinar organizat în parteneriat cu Academia Mondială de Artă și Știință, Jean Max Rakatamamonjy, fostul președinte al Parlamentului Republicii Madagascar, a propus o nouă perspectivă care a fost adaptată de Coaliția Interparlamentară pentru Etică Globală în susținerea inițiativei pentru o cultură globală a păcii.  Președeintele Rakatamamonjy sublinia: „astăzi, când ne confruntăm cu una dintre cele mai grave crize mondiale ca urmare a pandemiei de COVID-19, a venit timpul să dăm dovadă de sprijin reciproc și să dărâmăm toate barierele rămase. Astăzi, eficiența sistemelelor sanitare și a infrastructurii aferente constituie condiții esențiale pentru optimizarea luptei împotriva virusului. Și, totuși, în toate statele afectate de războaie, de conflicte și de tensiuni interne există încă o incapacitate de a detecta răspândirea virusului și, astfel, și de a o și încetini.”

Această afirmație subliniază motivul pentru care Organizația Națiunilor Unite a lansat un apel pentru un armistițiu la nivel global pe 23 martie 2020. Un deziderat prea puțin probabil să fie luat în seamă de luptătorii de gherilă, de grupările de teroriști sau de guvernele belicoase din întreaga lume. Însă, în cursul ultimei luni, grupări din Yemen, Arabia Saudită, Columbia sau Ucraina au semnalat o anume disponibilitate de a înceta focul, când lumea întreagă se confruntă cu o pandemie letală care poate lovi fără discriminare atât populațiile civile, cât și forțele armate deopotrivă. Este într-adevăr un moment dificil, iar aceste grupări încep să recunoască imposibilitatea reală de a purta un război pe două fronturi – unul armat, celălalt sanitar. Mai mult decât atât, pandemia de COVID-19 a provocat o serie de acțiuni discriminatorii raportate pe toate continentele, având drept țintă diferite grupuri. Chiar dacă profilele victimelor diferă de la o țară la alta, o vedere de ansamblu ne arată, totuși, că există un tipar comun al acestor acțiuni, de cele mai multe ori îndreptate împotriva „Celorlalți”, străinilor sau persoanelor aparținând unor minorități etnice sau culturale. Pandemia COVID-19 tinde să înrădăcineze inegalitățile existente și să exacerbeze problemele grupărilor sociale dezavantajate, inclusiv accesul la sistemele sanitare, la educație și la piața muncii.

Principala provocare, acum, este să privim aceste realități drept o oportunitate pentru pace, pentru dialog și pentru negocieri. Pentru a putea transforma acest lucru în realitate, trebuie să investim în mod sustenabil într-o pace durabilă. Pacea nu este doar o problemă politică definită de absența violenței și a războiului, ci este caracterizată de eliberarea de frica înrădăcinată, acoperind astfel și probleme politice, culturale, economice, ecologice, sociale și educaționale. Ea necesită o conviețuire constructivă în pofida diferențelor dintre noi – de gen, de limbă, de religie sau de cultură – prin promovarea respectului universal pentru justețea și drepturile fundamentale ale omului, de care depinde această conviețuire.

Deoarece considerăm că problemele ecologice sunt importante, am creat Ministere de Mediu. Deoarece considerăm că educația este importantă, am creat Ministere ale Educației. Aidoma pentru sănătate și justiție, unde fiecare are propriul minister alocat. Însă pacea? De ce oare ni se pare atât de ciudat să înființăm un Minister al Păcii? Pentru că nu avem parte de exemple de succes? Ei bine, avem. Etiopia a creat un Minister al Păcii chiar anul trecut. Din păcate, realitatea este că, fundamental, nu dorim să învățăm unii de la ceilalți. Pentru că nu știm cu exactitate până unde s-ar întinde mandatul unui astfel de minister? Din nou, nu. Nu mai putem vorbi astăzi de natura deficitară a conceptului, deoarece ne cunoaștem propriile nevoi și, în consecință, cunoaștem și sarcinile conexe care ar trebui atribuite unui astfel de Minister.

Nici mediul academic, nici activiștii nu au acordat îndeajunsă atenție detaliilor prin care o perspectivă sustenabilă pentru pace ar putea fi instituționalizată în cadrul guvernelor și parlamentelor naționale. Această perspectivă nu va fi asumată organic de către guverne; ea trebuie promovată. Crearea unor astfel de ministere și, mai departe, a unor comisii parlamentare conexe reprezintă o modalitate practică prin care am putea începe să schimbăm paradigma curentă pentru pace. Deși există deja institute pentru pace la nivel înalt, deși avem parte de platforme naționale care caută să creeze o cultură a păcii sau să implementeze strategii naționale pentru pace, putem avea un mai mare impact, o mai bună coordonare și o mai bună mobilizare a resurselor disponibile prin intermediul unei administrații publice dedicate în întregime acestor inițiative. La rândul ei, aceasta ar ajuta guvernele naționale să direcționeze politica guvernamentală către rezolvarea nonviolentă a confictelor înaintea escalării acestora, în căutarea unei păci obținute cu adevărat pe cale pașnică.

Actuala pandemie nu a afectat doar sănătatea și bunăstarea oamenilor din întreaga lume. Ea a cauzat revolte sociale în multe țări și continuă să afecteze grav relațiile dintre indivizi, dintre comunități și dintre națiuni deopotrivă. Nevoia pentru o cultură a păcii nu a fost niciodată mai acută.

Într-un panel la nivel înalt organizat de către Coaliția Interparlamentară pentru Etică Globală în luna ianuarie 2020, înaintea izbucnirii globale a pandemiei, fostul Secretar pentru Pace al Guatemalei a reliefat realizările ministerului pe care îl conducea, primul și singurul minister național de pe mapamond al cărui scop era crearea unei culturi naționale a păcii pe baza Acordului de Pace din acea țară ratificat în 1997. Această inițiativă a beneficiat și de un program educațional în mediul online pentru răspândirea unei culturi a păcii. Coaliția Interparlamentară pentru Etică Globală urmărește să promoveze acest model drept un exemplu de bune practici pentru toate națiunile în încercarea de a garanta o lume mai bună, mai pașnică și mai justă. Un alt moment important în cadrul acestui panel a fost cristalizarea ideei că societățile noastre nu ar putea funcționa fără acțiunile și contribuțiile voluntare ale cetățenilor lor obișnuiți – un concept promovat în ultimii ani de către Fundația Esther Ajayi. Această realitate a devenit evidentă în urma pandemiei, când cetățenilor tuturor țărilor afectate le-a devenit clar că guvernele naționale nu ar fi putut răspunde necesităților sustenabile ale populațiilor lor de unele singure, fără contribuții voluntare din partea organizațiilor naționale și ale societății civile. În consecință, Coaliția Interparlamentară pentru Etică Globală lansează Ziua Mondială a Dăruirii în parteneriat cu Fundația Esther Ajayi, care va fi supusă la vot, în calitate de Rezoluție ONU, Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite. Sperăm să ne bucurăm de sprijin global în această inițiativă, pe cât de salutară, pe atât de esențială. În acest sens, un prim proiect va fi o competiție mondială de artă pentru tineret, denumită „Arta Dăruirii” - o inițiativă care va transmite acest mesaj nu doar tinerilor, ci și adulților. Sperăm ca, în viitor, să putem promova aceste țeluri și în parteneriat cu Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, deoarece acesta este un adevărat reprezentant al valorilor vechiului Levant.

Nu există comentarii.

Adaugă un comentariu