PARTENERIATUL STRATEGIC ROMÂNIA‑SUA – Garanţie de securitate pentru mileniul 3 – 1997‑2000

»»»

CUPRINS

»»»

IN MEMORIAM MADELEINE ALBRIGHT

»»»

RĂZBOIUL DIN UCRAINA ȘI GARANȚIILE DE SECURITATE ALE ROMÂNIEI

11 iulie 1997. Un moment astral în istoria României
Anexarea Peninsulei Crimeea şi garanţii de securitate mai solide pentru România decât apartenenţa la NATO
Joe Biden: „Puteţi conta pe noi. Punct!“
Rusia invadează Ucraina. Războiul lumilor
Rezistenţa eroică a poporului ucrainean şi momentul care decide dacă forţa brută va stăpâni lumea
Kamala Harris: Statele Unite sunt angajate în apărarea României
Parteneriatul Strategic România–SUA: 25 de ani

»»»

RECURS LA ISTORIE. POLITICA DUBLULUI LIMBAJ ÎN PERIOADA 1990–1996

Divizarea Europei după cel de-Al Doilea Război Mondial. Consecințele se văd și astăzi
NATO – răspuns la omniprezența pericolului sovietic
Replica sovietică. Pactul de la Varșovia
1989. Anno mirabilis: victorie zdrobitoare a Solidarității la alegerile parțial libere din Polonia. Pluripartidism în Ungaria. Prăbușirea Zidului Berlinului. Căderea dictatorului din Bulgaria. Revoluție de catifea la Praga
România, ultima țară din fostul bloc sovietic care se desprinde oficial de trecutul comunist și singura unde această desprindere se face într‑un mod sângeros
Confiscarea revoltei populare la București. Noua conducere este dominată de foști lideri comuniști, eliminați din funcțiile lor de către Ceaușescu sub acuzația cooperării cu serviciile secrete sovietice KGB și GRU
Alo, Moscova? Primiți un apel cu taxă inversă de la București?
„Statele Unite nu vor obiecta dacă Pactul de la Varșovia va considera necesar să intervină în România“. Soluția americană i se pare stupidă ministrului de Externe sovietic
Noua misiune a NATO: Europa liberă și întreagă?
Declarația de la Budapesta dizolvă Pactul de la Varșovia
Țările din fostul bloc sovietic vor să adere la NATO. România semnează în 1991 un tratat de prietenie cu URSS. Kremlinul își rezervă dreptul de a se pronunța în privința alianțelor României
Proteste în interiorul granițelor, destrămarea URSS și proclamarea independenței în fostele republici sovietice
Joc dublu la București. Cu NATO sau cu Federația Rusă? Ion Iliescu la CNN: „Urmărim ambele posibilităţi“
Fir roșu cu Moscova
Alianță cu Slobodan Miloșevici, ultimul dictator al Europei și „inamicul numărul unu“ al NATO
Rusia nu renunţă la dorinţa sa de supremaţie
Reacţie fermă la Washington faţă de acuzaţiile lui Iliescu la adresa lui Emil Constantinescu
Criterii de aderare la NATO. Situaţia catastrofală a României anilor 1990-1996
„Constantinescu had inherited a mess“

»»»

1996 – PUNCTUL DE COTITURĂ ÎN POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI: GO WEST!

România îşi întoarce faţa spre democraţie

17 noiembrie 1996. Concluzie americană: „Astăzi, în România nu mai este o revoluţie neterminată“
Întâlnire cu vicepreşedintele Al Gore la Lisabona
Liderii occidentali au văzut un preşedinte român cu o altă faţă
Discuţii confidenţiale cu ambasadorul SUA. Memorandum al ministrului Apărării
Scrisoare de la Al Gore: „Sub impresionanta dumneavoastră conducere şi a guvernului dumneavoastră, România a demonstrat întregii lumi forţa angajamentului său pentru democraţie şi reformă economică“
Scrisoare de la Bill Clinton: „Reconcilierea şi prietenia întărită pe care au urmărit‑o Ungaria şi România în ultimele luni sunt o sursă de inspiraţie pentru Europa şi pentru întreaga lume“
Revista presei americane: „Noul lider doreşte ruperea definitivă a României de regimul autoritar“

Polonia – un model şi un partener pentru România

Revista presei poloneze. „Să fim parteneri“
Aleksander Kwaśniewski, preşedintele Poloniei (1995–2005): „Am întărit foarte mult relaţiile de colaborare
Polonia‑România şi am acţionat împreună spre direcţia integrării europene şi euroatlantice“
Emil Constantinescu, preşedintele României (1996‑2000): „Polonia şi România nu se îndreaptă spre Europa Unită din direcţii diferite. Ele aparţin uneia dintre cele mai vechi şi mai stabile pieţe comune de pe continent, care, timp de secole, a legat Marea Baltică de Marea Neagră şi Gurile Vistulei de Gurile Dunării“
Tratatul Poloniei cu Ucraina. Cel dintâi tratat de prietenie şi cooperare dintre cele două state, care ratifica şi graniţele existente, semnat în 1992
Parteneriatul Strategic Polonia–SUA
„Triunghiul de la Weimar“, model pentru trilaterala Polonia‑România‑Ucraina
Lech Wałęsa, preşedintele Poloniei: „Peste ţara noastră se întindea umbrela protectoare a NATO. Probabil, niciodată în istorie nu ne‑am simţit atât de siguri ca în ultimii ani“

Tratatul cu Ucraina. Construirea unei noi istorii pentru prezent şi pentru viitor

Contracararea intenţiei Ucrainei de a prezenta România drept stat imperialist şi revanşard la Summitul OSCE de la Lisabona
Emil Constantinescu: „Nu putem rămâne la infinit prizonierii istoriei, trebuie să o respectăm, dar, în acelaşi timp, avem obligaţia să construim istoria, o istorie pentru prezent şi pentru viitor“
Relaţii de bună vecinătate şi cooperare: inviolabilitatea frontierelor, protecţia minorităţilor, delimitarea platoului continental şi a zonelor economice exclusive din Marea Neagră, apelul la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga, în caz de litigiu
Stenograma reuniunii Consiliului Consultativ organizat la MAE cu toţi reprezentanţii partidelor parlamentare
Discuţii deschise cu liderii de opinie. Emil Constantinescu: „Grupul de negociatori români consideră că este tot ce se putea obţine“
Știri pe flux. Semnarea Tratatului privind relaţiile de bună vecinătate şi cooperare între România şi Ucraina
Emil Constantinescu: „Interesul naţional obligă statul să apere pacea şi drepturile cetăţenilor săi“
Leonid Kucima: „Suspiciunea a dispărut“
Scrisoare de la Bill Clinton: „Vă mulţumesc pentru abordarea curajoasă şi de perspectivă, pe care aţi menţinut‑o în timpul îndelungatelor negocieri care au dus la un tratat istoric“
Vizită de stat în Ucraina. Protecţia minorităţii româneşti. O statuie a lui Eminescu la Cernăuţi. Proiectul unei universităţi multiculturale la Cernăuţi
Mesaj adresat comunităţii româneşti: „Lumea modernă îşi defineşte orizonturile şi identitatea sub semnul generos al logicii parteneriatului. Conflictele, deschise sau mocnite, nu sunt soluţii, ci obstacole în calea voinţei noastre legitime de a ne afirma ca entitate naţională şi spirituală într‑o Europă unită“

Triunghiurile lui Constantinescu

O placă de stabilitate în Europa Centrală, cu o populaţie de peste 110 milioane de locuitori şi un trecut dificil
Înţelegere reciprocă între trei mari ţări din această parte a Europei: România, Ucraina şi Polonia
Telefon de felicitare de la vicepreşedintele SUA
Costin Georgescu, director al SRI (1997–2000): „La Răsărit avem un «prieten» comun“
Obiect de studiu pentru Departamentul de Stat. Adrian Severin, ministru de Externe (1996‑1997): „Trilateralele s‑au construit într‑un sistem de stabilitate şi securitate subregională, un aport concret pe care România l‑a oferit NATO“
Statele balcanice, în afara Iugoslaviei lui Miloşevici, dispuse să conlucreze pentru stabilitatea regiunii
Revista presei: „Cooperarea regională nu este opusă integrării europene şi euroatlantice“

Campania pentru NATO şi recuperarea decalajului dintre România şi Grupul de la Vişegrad. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Nicholas Burns: „Românii au venit din urmă ca vijelia“

Summit NATO la Madrid. Eforturile României nu au rămas fără consecinţe
Emil Constantinescu: „Nici NATO, nici Uniunea Europeană nu sunt instituţii de binefacere, pentru accesul în aceste instituţii trebuie îndeplinite anumite condiţii, şi pentru îndeplinirea acestora trebuie plătit un preţ“
Adrian Severin, ministru de Externe (1996‑1997): „Doctrina de politică externă, un raţionament strategic mai larg. Un grad suplimentar de securitate şi mai multe investiţii străine facilitau drumul nostru spre Uniunea Europeană care, din punctul de vedere al destinului istoric al României, reprezenta o ţintă şi mai ambiţioasă decât NATO“
Scrisoare de la Jaques Chirac. Franţa – avocatul României pentru admiterea în NATO
Generalul Constantin Degeratu, şeful Statului Major General (1997‑1999): „Până în 1996, atitudinea României în conflictul din Iugoslavia nu fusese chiar de bun augur pentru pregătirea în vederea integrării noastre în NATO“
Les Échos: „Preşedintele român îşi prezintă cu abilitate dosarul, înscriind proiectul său într‑o promisiune geopolitică, cea a unei cooperări regionale cu deschidere spre un pol de stabilitate, al cărui interes este definit în mod suficient de conflictul iugoslav“
Secretarul de stat al Apărării vine la Bucureşti şi promite sprijinul SUA pentru transformarea Armatei Române
Rezoluţia 53 pentru încurajarea şi accelerarea integrării României în NATO, în prima etapă în Camera Reprezentanţilor
Ted Kennedy susţine admiterea României în primul val al extinderii NATO, Bill Clinton îi răspunde: „Preşedintele Constantinescu se confruntă cu multe provocări, mai ales în ceea ce priveşte stabilizarea şi reformarea economiei“
Memorandum adresat preşedintelui Emil Constantinescu după vizita oficială a ministrului Afacerilor Externe, Adrian Severin, la Washington. Din agenda bilaterală: evoluţia negocierilor tratatului cu Ucraina, pornind de la rolul semnificativ pe care Administraţia SUA îl acordă Ucrainei în arhitectura securităţii europene şi interesul Washingtonului ca Ucraina să dezvolte relaţii bune cu toţi vecinii
Comisia pentru Securitate şi Cooperare în Europa a Senatului SUA: „Niciun candidat nu a progresat atât de mult într‑un timp atât de scurt, aşa cum a făcut‑o România. Îi felicit pe preşedintele Constantinescu, Convenţia Democrată din România şi, mai important, poporul român“
Congresul SUA: Amendamentul Fox în favoarea României
Vizită în SUA a prim‑ministrului Victor Ciorbea
Scrisoare de la Bill Clinton în care explică de ce a ales să susţină integrarea în NATO, în primul val de extindere, a doar trei ţări: Polonia, Cehia şi Ungaria
Summit G7 la Denver. Confruntări din cauza României
CIA urmăreşte vizita lui Emil Constantinescu la Bonn. Presiuni asupra cancelarului Helmuth Köhl, care este nevoit să nuanţeze promisiunea de susţinere a candidaturii României la NATO
Revista presei. Summit NATO la Madrid
Emil Constantinescu: „Garanţiile pentru integrarea în NATO sunt, în primul rând, garanţiile care vor veni din România“
Senatul SUA: „Ne exprimăm sprijinul pentru procesul e schimbare, care acum este ferm instaurat în România. Apreciem în mod deosebit eficienţa ambasadorului Mircea Geoană şi a echipei sale în a se asigura că suntem informaţi în legătură cu numeroasele iniţiative pe care le‑aţi întreprins şi cu marile contribuţii pe care le‑aţi avut în promovarea securităţii colective de‑a lungul Europei de Vest, Centrale şi de Est“

Aderarea la Uniunea Europeană, doar pentru ţări membre NATO?

O lărgire a Uniunii Europene limitată la statele central‑europene deja acceptate în NATO?
Comportându‑se ca partener loial al SUA şi membru de facto al NATO în războiul din Iugoslavia, România câştigă sprijinul Marii Britanii pentru aderarea la Uniunea Europeană
11 decembrie 1999 – Summitul UE de la Helsinki. România începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană
Emil Constantinescu: „Succesul de la Helsinki a fost posibil datorită unui amplu demers de politică externă ferm orientată către Vest“
7 decembrie 2000 – Summitul UE de la Nisa. Fără vize în Europa. Un loc de europarlamentar în plus
Relansarea din 2000 a însemnat un ciclu lung de aproape zece ani de creştere economică
Călin Popescu‑Tăriceanu, prim‑ministru (2004‑2008): „Dacă nu aş fi urmărit pas cu pas, mergând până la ultimul detaliu şi nivelul cel mai de jos, să văd cum evoluează punerea în practică a deciziilor, probabil că la 1 ianuarie 2007 n‑am fi reuşit să aderăm la Uniunea Europeană“

»»»

LANSAREA PARTENERIATULUI STRATEGIC CU SUA. PĂRINȚII FONDATORI

O aniversare şi un pas important spre cum privim istoria recentă a României
Planul B devine planul A: Parteneriatul cu SUA devine instrument prioritar de garantare a securității României
Vizita preşedintelui american Bill Clinton la Bucureşti şi lansarea Parteneriatului Strategic România–SUA în Piața Universității
11 iulie 1997 – Ziua care a schimbat destinul României
Bill Clinton: „Stay the course, the future is yours!“
Emil Constantinescu: „Nu putem staţiona pe linii lăturalnice, aşteptând să treacă pe lângă noi trenul istoriei“
„O vizită a lui Bill Clinton în România se vrea un gest de susţinere a direcţiei româneşti din ultima vreme şi un fel de cec moral acordat actualei puteri“
„Statele Unite au blocat aderarea României, deoarece abia de la alegerile de anul trecut, când domnul Constantinescu, fost profesor de geologie, a devenit preşedinte, fosta țară comunistă a păşit cu adevărat pe calea reformelor, urmată de Polonia, Ungaria şi Cehia“
„Poporul român a câştigat respectul lumii pentru că s‑a mişcat atât de departe, atât de repede“
„În noua formulă, travaliul politic internaţional al preşedintelui Constantinescu a fost determinant“
Zoe Petre: „Un şuvoi enorm de oameni, de la Piaţa Română până la Sfântul Gheorghe, aşa cum nu mai fusese de la venirea Regelui, în 1992“
România – placa turnantă a SUA în regiune
O primă consecință a Parteneriatului Strategic SUA‑România: pentru prima dată în istoria sa, Adunarea Atlanticului de Nord are loc într‑o țară care nu este membră a NATO

»»»

„STAY THE COURSE, THE FUTURE IS YOURS!“

Planul de acţiune pentru Europa de Sud‑Est şi rolul de lider regional conferit României
Un influent istoric american, primit la Palatul Cotroceni. Robert Kaplan despre Emil Constantinescu: „Primul conducător moral al României de la Ferdinand Întregitorul“
Memorandum din partea ministrului de Externe Andrei Pleşu, adresat preşedintelui Emil Constantinescu, după vizita oficială în SUA: „În opinia părţii americane, Parteneriatul Strategic a atins faza maturităţii funcţionale“
Premiu la New York pentru Constantinescu: „Omul European de Stat al Anului 1997“
11 iulie 1998 – Un an de la lansarea Parteneriatului Strategic româno‑american şi un bilanţ succint
Inaugurarea catedrei Nicolae Iorga la Universitatea Columbia. Emil Constantinescu: „România în pragul Noului Mileniu“
Vizita oficială a lui Emil Constantinescu în SUA. O nouă dimensiune a relaţiilor strategice româno‑americane
Singurul şef de stat român invitat să se adreseze Congresului SUA
Emil Constantinescu: „România doreşte să‑şi întărească rolul de factor‑cheie de stabilitate în Europa de Sud‑Est. Pentru aceasta, ne bazăm în continuare pe sprijinul Statelor Unite şi al aliaţilor săi“
Grup de sprijin pentru România în Congresul Statelor Unite de discuţie între preşedinţii Statelor Unite şi României
Ceremonial militar la Pentagon pentru preşedintele Constantinescu
Generalul Constantin Degeratu, şeful Marelui Stat Major (1997‑1999): „Reforma în Armată s‑a făcut cu cele mai mici costuri morale şi politice. Militarii au înţeles că este o necesitate pentru intrarea în NATO“
Semnarea unor acorduri româno‑americane în domeniile cooperării vamale, ştiinţific şi tehnologic, al sistemului de protecţie a copiilor, privatizării
Comunitatea româno‑americană – rol major în dezvoltarea Parteneriatului Strategic România‑SUA
Revista presei. Emil Constantinescu: „Ni s‑a cerut să rezolvăm într‑un an de zile probleme care s‑au acumulat în război şi într‑o dictatură de extremă‑dreapta, în 50 de ani de comunism, iar apoi în şapte ani de cripto‑comunism“
Scrisoare de la Bill Clinton: „Poporul român are forţa şi hotărârea de a face ca România să avanseze“

»»»

INTERVENȚIA NATO ÎN IUGOSLAVIA: ROMÂNIA SE COMPORTĂ CA UN PARTENER LOIAL AL SUA ȘI MEMBRU DE FACTO AL NATO

România, interlocutor important al Occidentului în dezbateri de securitate regională şi de gestionare a crizelor
Conflictul din Kosovo. Moment decisiv pentru consacrarea României ca partener credibil al Occidentului
Poziția lui Ion Iliescu și a partidului său față de conflictul din Kosovo: „Intervenţia NATO nu are nici bază legală, nici bază morală“
Scrisoare către Miloșevici: România și Bulgaria, cei mai apropiați vecini ai Republicii Federale Iugoslavia, nu pot fi indiferente față de drama din Kosovo
24 martie 1999. Intervenţia NATO în scopul restabilirii păcii este „necesară şi legitimă“
Președintele SUA: „Cine va defini viitorul acestei părți a lumii? Slobodan Miloșevici sau o țară ca România, care și‑a construit democrația respectând drepturile minorităților etnice?“
Cătălin Harnagea, director al Serviciului de Informații Externe (1997‑2000): „Flota comercială sârbă a aterizat la București într‑un moment în care nimeni nu se aștepta“
James Rosapepe, ambasadorul SUA în România (1998‑2001): „Președintele Constantinescu mi‑a spus că va face ce trebuia pentru România“
Acces pentru NATO în spațiul aerian al României
Petre Roman, președintele Senatului (1996‑1999): „Să fim alături de NATO la intervenţia în Iugoslavia a însemnat un alt mare sacrificiu. Peste 60% dintre români considerau că această intervenţie este greşită“
Călin Popescu‑Tăriceanu, vicepreședinte PNL (1993‑2004): „Viziunea politică şi curajul de a‑şi asuma decizii dificile, pe care le‑a manifestat guvernarea de coaliţie dintre 1996 şi 2000, au fost continuate ca angajament bipartizan în anii următori“
Alexandru Athanasiu, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale (1996‑1999): „Emil Constantinescu a plătit pentru acest gest, au plătit şi alţii, într‑un fel sau altul. Dar eu cred că ne‑am făcut datoria“
Markó Béla, președinte UDMR (1993‑2011): „Este adevărat că intrarea noastră în structurile euroatlantice a avut loc mai târziu, dar măsurile necesare şi măsurile importante din acest punct de vedere au fost luate, în primul rând, între 1996‑2000“
Constantinescu își sacrifică viitorul politic pentru admiterea României în NATO și pentru începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană
Summit NATO la Washington. Nominalizarea României în fruntea listei ţărilor candidate pentru o viitoare extindere a Alianţei
Preşedinţia Consiliului Parteneriatului Euroatlantic acordată României
Pentru prima oară, după mai bine de 60 de ani, Marea Britanie susţine România pentru admiterea în NATO și integrarea în Uniunea Europeană
Oponenții regimului Miloșevici găsesc sprijin la București
South‑East European Cooperative Initiative (SECI)
Intervenția NATO în Iugoslavia la sfârșit
Scrisoare de la James Wolfensohn, președintele Băncii Mondiale. Demersuri pentru organizarea unui Grup Consultativ pentru România
11 iulie 1999 – Doi ani de la lansarea Parteneriatului Strategic româno‑american. De la stadiul de „maturitate funcțională“ la un parteneriat intensificat
Pactul de stabilitate în Balcani. Summit la Sarajevo
Strategia Militară a României. Armată compatibilă cu standardele NATO
Constantin Degeratu, şef al Marelui Stat Major (1997‑2000): „Armata a contribuit la dobândirea credibilităţii României ca aliat al Alianţei Nord‑Atlantice“
Scrisoare de la Bill Clinton: „Vă mulțumesc pentru neprețuitul sprijin pe care, sub conducerea dumneavoastră, România l‑a acordat NATO în timpul campaniei aeriene în Iugoslavia, precum și pentru eforturile dumneavoastră mai vaste de a promova stabilitatea în Europa de Sud‑Est“
Preşedintele George W. Bush lansează conceptul extinderii NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră
11 septembrie 2001. SUA declanșează războiul împotriva terorismului
Schimbarea de direcție a PSD. Tandemul Iliescu‑Năstase continuă demersurile de integrare în NATO
Președintele George W. Bush vine la București

»»»

INTERDICȚII DE SURVOL ÎN SPAȚIUL AERIAN ROMÂNESC PENTRU AVIOANELE RUSEȘTI. PARTENERIATUL STRATEGIC CU SUA, RESPECTAT DE ELȚÎN

Încercări de includere a României într‑o axă Rusia–Belarus–Ucraina–Serbia
Acţiuni de debarcare a Administraţiei Constantinescu
Scrisoare pentru Bill Clinton. Emil Constantinescu: „Oameni nostalgici, visând la o epocă de dezordini, de la Minsk la Belgrad, sunt deranjaţi de veriga lipsă care este România“
Tentativă rusească de ocupare a provinciei Kosovo, dejucată la București
General Constantin Degeratu, şef al Marelui Stat Major (1997‑1999): „Planul ruşilor se ducea complet de râpă, dar asta şi urmăream, şi găsisem formula legală care făcea posibil acest lucru“
Secretarul de stat Madeleine Albright sosește la București, într‑o scurtă vizită, pentru a‑i mulţumi președintelui Constantinescu
Wesley K. Clark, comandantul Forţelor NATO în Europa (1997‑2000): „Îi felicit pe preşedintele Constantinescu şi pe generalul Degeratu pentru poziţia fermă a României, de a bloca survolul rusesc“
Emil Constantinescu: „Această interdicţie nu putea fi respectată decât în situaţia în care România era considerată un spaţiu apărat de SUA. Acesta a fost rolul Parteneriatului Strategic, mai bine înţeles la Moscova decât în România“
Costin Georgescu, director al SRI (1997–2000): „Clinton a răspuns direct și foarte ferm: «Voi lua măsuri ca FBI și CIA să vă ajute în activitatea dumneavoastră». S‑a ţinut de cuvânt“
Cătălin Harnagea, director al Serviciului de Informaţii Externe (1997‑2000): „Am ajuns la Moscova, în sediul SVR, și le‑am spus că România și‑a ales calea. Noi vrem în NATO și o să intrăm în NATO“

»»»

EVOLUȚIA PARTENERIATULUI STRATEGIC INTENSIFICAT ȘI CONSOLIDAT

O nouă etapă a Parteneriatului Strategic româno-american
Petre Roman, ministru de Externe (1999‑2000): „Am pus atunci o întrebare destul de severă: puneţi în mișcare Parteneriatul Strategic?“
„Succes stories“ în cooperarea economică româno‑americană: investiţii care vor da rezultate
Emil Constantinescu: „Cine cunoaște istoria știe că în tot acest secol ajutorul dat de Statele Unite partenerilor lor a fost decisiv pentru securitate, dezvoltare și prosperitate“
Scrisoare de la Bill Clinton: „România este un partener valoros al Statelor Unite. Dumneavoastră și ţara pe care o conduceţi continuaţi să promovaţi pacea și stabilitatea în Europa de Sud‑Est“
Declaraţia comună privind Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI, între România şi SUA
Habitat for Humanity. Mark Gitenstein: „Joe Biden mi‑a spus că este aici un singur om la care trebuie să fiu atent, Emil Constantinescu“
Întâlnire la nivel înalt pentru consolidarea relaţiilor bilaterale
Dialog strategic la aniversarea de 25 de ani a Parteneriatului Strategic

»»»

LIDERII DEMOCRAȚIEI DIN EST AVERTIZEAZĂ: „RUSIA, O PUTERE REVIZIONISTĂ“

Neverendig story: NATO–Rusia
Summit NATO la Bucureşti. „Niet“ din partea Rusiei pentru aderarea Ucrainei şi Georgiei la Alianța Nord‑Atlantică
Havel, Wałęsa, Constantinescu. Scrisoare deschisă către Administrația Obama: „Dorim să ne asigurăm că o înţelegere prea limitată a intereselor Occidentului nu va conduce spre concesii greşite făcute Rusiei“
13 ianuarie 2010 – Emil Constantinescu, invitat la Seminarul Strategic NATO, la Oslo: „Aş vrea să atrag atenţia asupra câtorva teme foarte sensibile pentru noi, dar care par a fi la periferia dezbaterilor pentru noul concept strategic al NATO, cum ar fi populismul, apărarea individului şi relația cu Rusia“
Invadarea Peninsulei Crimeea încalcă Memorandumul de la Budapesta. NATO consideră acțiunea ilegală. Război civil în estul Ucrainei
24 februarie 2022 – Ziua care va schimba lumea?

»»»

Istorie trăită, istorie înţeleasă

»»»

Referinţe bibliografice

»»»

Mulţumiri