„Universitatea dincolo de ziduri”. Institutul Levant susține organizarea Centrului Berthelot drept loc al comunicării dintre mediul academic și comunitățile din Ţara Hațegului

În comuna General Berthelot, aproape  de orașul Hațeg se află Centrul de dezvoltare durabilă Tara Hațegului – Retezat, proprietate a Academiei Române, refăcut prin fonduri europene în anul 2010. Centrul cuprinde conacul și  două clădiri anexe care au aparținut familiei nobiliare Nopcsa, dăruite generalului Henri Mathias Berthelot în semn de recunoaștere a meritelor sale în organizarea Armatei Române în bătăliile de la sfârșitul Primului Război Mondial şi făurirea României Mari. Generalul  Berthelot, membru de onoare al Academiei Române din anul 1926, a lăsat prin testament Academiei „toată partea din averea aflată în România, atât în bunuri mobiliare cât și imobiliare.  Proprietățile au fost administrate de Academia Română până în anul 1948, când au fost naționalizate de către guvernul comunist împreună cu toate celelalte proprietăți ale Academiei. Bunurile au fost preluate de Ministerul Agriculturii care le-a predat IAS-ului din comuna al cărui nume a fost schimbat din General Berthelot în Unirea. În perioada comunistă nu s-au întreprins lucrări de întreținere, clădirea s-a degradat continuu, iar după Revoluție, rămas fără proprietar, conacul a devenit o ruină.

Profesorul Dan - Alexandru Grigorescu, director științific al  Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, care a cercetat geologia și paleontologia  Țării Hațegului timp de 35 ani, începând din anul 1977, a cunoscut îndeaproape această clădire și istoria sa. Încă din anul 1994,  profesorul Grigorescu, director în acea vreme al Programului „Tempus” pentru Învățământul superior al Comisiei Europene,  a  discutat cu profesori de la Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu” din București realizarea unui proiect de cercetare  a clădirilor monumentale din Ţara Hațegului în vederea  restaurării lor. Lucrările de absolvire a două studente de la Arhitectură au avut drept temă releveul conacului Berthelot și, respectiv al castelului de la Nălaţ, de  lângă Hațeg.  Restaurarea conacului Berthelot s-a  realizat un deceniu mai târziu prin proiectul Academiei Române, coordonat de academicianul Păun Otiman - „Conservarea bio - și geodiversității ca suport al dezvoltării durabile și creșterii economice și sociale în zona Hațeg-Retezat”, finanțat în cea mai mare parte din fonduri ale Spațiului Economic European. Parteneri în proiect au fost Universitatea din București și Asociația Intercomunală Ţara Hațegului, ambele reprezentate de  profesorul  Grigorescu, autor principal alături de academicianul. Otiman. Proiectul a avut două  obiective principale: reabilitarea conacului și a anexelor, inclusiv mobilierul și echipamente de cercetare și cercetări asupra biodiversității, geodiversității și dezvoltării rurale în Ţara Hațegului. Centrul Berthelot, cum îl vom numi în continuare, a fost inaugurat în ziua de 12 octombrie 2010, în prezența președintelui Academiei Romane, academicianul Ionel Haiduc, a E.S. domnul Ǿystein Hovdkinn, ambasador al Regatului Norvegiei la București, a unor academicieni și profesori universitari, a reprezentanților autorităților locale. Pe lângă clădirea centrală, care cuprinde sala de conferințe și laboratoare de cercetare, în clădirile anexe au fost amenajate  săli de expoziție și colecții biologice, inclusiv o bază de date genetice și un hotel cu 12 camere. S-a realizat astfel o unitate de cercetare, în preajma obiectivelor de studiat, naturale, culturale şi sociale, totodată un loc al comunicării dintre mediul academic și locuitorii Ţării Hațegului pe teme care pot susține dezvoltarea durabilă, așa cum este inscripționat pe frontispiciul clădirii centrale. Din păcate, până acum puțini cercetători au folosit facilitățile Centrului, acesta fiind folosit  doar  pentru consfătuiri pe teme agricole, organizate de colectivul de profesori şi cercetători de la Timișoara, condus de academicianul Otiman. După încheierea, în anul 2014, a  mandatului de secretar-general al Academiei al domnului Otiman, şi aceste consfătuiri s-au întrerupt.

Legat „trup si suflet” de această  regiune, în luna ianuarie  2021, profesorul   Grigorescu a prezentat academicianului  Ioan Dumitrache o schiță a unui plan de acțiuni  în vederea reluării activităților în Centrul Berthelot. Domnul Dumitrache a fost întru-totul de acord  cu aceste propuneri și a organizat o serie de consfătuiri  la Academie, desfășurate în sistem hibrid datorită pandemiei, la care au fost invitați membrii Secțiilor de Științe biologice și Științe geonomice ale Academiei, universitari și cercetători din institutele Academiei. Planul de  reluare a  activităților, rezultat în urma discuțiilor de la Academie, a fost  detaliat în urma a trei  întâlniri la Centrul Berthelot, desfășurate în primăvara și toamna anului 2022, la care au participat primari ai comunelor din regiune, fermieri și investitori, alături de profesori și cercetători științifici, care au răspuns  aspectelor puse în discuție de localnici şi au înregistrat propunerile făcute. În urma acestor dezbateri  au fost constituite trei grupuri de lucru: Grupul 1-Agroecologie si Dezvoltare rurală, coordonat de acad. Păun  Otiman, cu contribuția  Universității de Științe Agricole din Timișoara şi a cercetătorilor din cadrul Filialei Timișoara a Academiei Române; Grupul 2-Patrimoniul natural și cultural al Ţării Hațegului, coordonat de prof. Dan Grigorescu; Grupul 3-Dezvoltarea interdisciplinarității în cercetarea universitară, coordonat de conf.dr. Marius Skolka de la Universitatea „Ovidius” din Constanța. Toate cele trei grupuri de lucru au elaborat planuri de activități pentru anul 2023, cu prevederi bugetare, înaintate spre aprobare Academiei Romane, sub egida căreia se va desfășura acest proiect. Lipsa cronică de fonduri a Academiei a făcut imposibilă realizarea activităților propuse de organizatorii celor trei grupuri, singura dintre manifestările preconizate fiind consfătuirea din zilele de 14-15 aprilie 2022: „Starea economică şi socială a ruralului românesc. Studiu de caz Ţara Hațegului - Retezat”, la care au luat parte  peste 50 de persoane: academicieni, profesori, cercetători, primari și fermieri, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, domnul Dragoș Telehuz. https://academiaromana.ro/com2022/doc/d0428-ConsfatuireDzvoltareRuralaHateg-comunicat.pdf . Prima ediție a Școlii  de vară pentru elevi merituoși, cu o situație materială mai puțin bună, premiați de Academia Română, a reprezentat un alt important eveniment desfășurat între 1 și 5 august 2022 la Centrul Berthelot.

Între obiectivele anunțate de Academia Română pentru funcționarea Centrului Berthelot şi cele ale proiectului  „Universitatea dincolo de ziduriʺ al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului este o strânsă legătură, datorată profesorului Grigorescu, coautor al proiectului Academiei pentru reconstrucția Centrului și coordonator al proiectului ISACCL. În acest context, soluția pe care profesorul Emil Constantinescu,  președinte al ISACCL și președinte de onoare al Senatului Universității din București, o propune pentru funcționarea Centrului Berthelot drept loc al comunicării dintre mediul academic, autoritățile și comunitățile locale este  realizarea  unui program - cadru de colaborare între Academia Română, în calitate de proprietar al Centrului, şi Universitatea din București, în calitate de administrator al Geoparcului în care este cuprins Centrul Berthelot, vizând  organizarea activităților în cadrul Centrului. Prin bogata experiență acumulată de profesorul Grigorescu și colaboratorii săi în proiectul „Universitatea dincolo de ziduriʺ,  Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului poate contribui în mod concret la desfășurarea cu succes  a acestui  program. O primă întâlnire în acest scop a avut loc în luna mai 2023 la ISACCL între președintele Emil Constantinescu și rectorul Universității din București, prof.dr.Marian Preda, care fusese condus de către profesorul Grigorescu pentru a  vizita Centrul, în care Universitatea a investit fonduri pentru echipamentele de analiză microscopică, cu prilejul Conferinței UNESCO a Geoparcurilor Europene din luna martie la Hațeg. Cu ocazia  acestui  eveniment, în sala  colecțiilor a fost vernisată expoziția „Urme în timpʺ, un atractiv mod de a prezenta prin picturi  reprezentând cupluri bărbat-femeie evoluția omului, realizat de artistul-cercetător Eduard Olaru, expoziție preluată de la Muzeul Grigore Antipa din București.

O premiză esențială a unei utile funcționări a Centrului Berthelot în relația cu comunitățile beneficiare o reprezintă existența Asociației intercomunale Ţara Hațegului, constituită de către primăriile celor 13 localități din regiune cu prilejul creării Geoparcului UNESCO. Fără îndoială că printr-o bună organizare, asigurată  prin programul - cadru dintre  Universitatea din București și Academia Română,  cu consultanta științifică a Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului și conlucrarea universităților care au arătat  interes pentru acest proiect (Universitatea Babeș - Bolyai, Universitatea de Agricultură și Medicină Veterinară din Timișoara, Universitatea din Petroșani, Universitatea „Ovidius” din Constanța), Centrul Berthelot poate deveni un model național al cooperării dintre mediul academic, autoritățile și comunitățile locale.

Dan Grigorescu „Universitatea dincolo de ziduri”. Institutul Levant susține organizarea Centrului Berthelot drept loc al comunicării dintre mediul academic și comunitățile din Ţara Hațegului

Nu există comentarii.

Adaugă un comentariu