La Rioja, Spania, 13-16 mai 2025
Membru al comitetului organizator al evenimentului, desfășurat între 13 și 16 mai 2025, prof. dr. Dan Grigorescu a participat, la San Millán de la Cogolla în provincia La Rioja din Spania, la congresul internațional „Limbile romanice în studiul dinozaurilor: o revoluție în știință" (Las lenguas romances y los dinosaurios: una revolución en la ciencia), organizată de Guvernul și Universitatea din La Rioja în colaborare cu Institutul de Studii Rioja și Fundația San Millán de la Cogolla. Cu prezentări susținute în plen sau online, la eveniment au participat paleontologi specializați în studiul dinozaurilor din țări cu limbi romanice: spaniolă, catalană, franceză, romanșă, portugheză, portugheză braziliană, italiană, și română.
Între membrii comitetului organizator al congresului se numără, pe lângă prof. dr. Dan Grigorescu (Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizaţia Levantului): prof. dr. Giuseppe Leonardi (Consiliul de Cercetare Științifică din Brazilia), prof. dr. Ismar de Sousa Carvalho (Universitatea Federală din Rio de Janeiro - Brazilia), prof. dr. Félix Pérez-Lorente (Universitatea La Rioja – Spania), prof. dr. Leonardo Salgado (Universitatea Națională din Río Negro – Argentina) și prof. dr. Fidel Torcida Fernández (Muzeului Dinozaurilor Salas de los Infantes – Spania). Participanții au prezentat o serie de ample comunicări pe teme paleontologice, cea a profesorului Dan Grigorescu fiind intitulată „Dinozaurii și lumea lor – suport al dezvoltării comunităților din Ţara Hațegului, Transilvania, România".
Scopul principal al Congresului a fost sprijinirea pluralității lingvistice (în cercetarea științifică în general, și în studiile asupra dinozaurilor în special) în fața monopolului englezei americane care, în prezent, fundamentează criteriile de evaluare a calității cercetătorilor și cercetărilor științifice.
La sfârșitul conferinței, participanții au difuzat un manifest care subliniază că:
„Limbile romanice rămân un canal de exprimare a cărui validitate este demonstrată prin cantitatea și tradiția îndelungată a cercetărilor publicate. Cercetătorii reuniți la această conferință doresc să sprijine dezvoltarea limbilor romanice și să prevină pierderea acestui imens patrimoniu științific și cultural. Limbile romanice permit exprimarea cu acuratețe a conceptelor și situațiilor pe care rigiditatea unei singure limbi le face dificile, dacă nu imposibile.
Participanții la conferință susțin și apără limbile romanice drept canale legitime și valoroase în producția științifică, prin care cercetătorii se pot exprima în propria lor limbă, o formă de exprimare mai precisă și mai bine înrădăcinată cultural. Noi, participanții la conferință, recunoaștem importanța literaturii noastre științifice, trecute și prezente, și ne exprimăm îngrijorarea cu privire la dispariția treptată a mijloacelor de exprimare a studiilor științifice în limbile romanice [...]
Criteriul utilizat în prezent pentru evaluarea cercetării și a cercetătorilor este factorul de impact, care este măsurat în principal prin publicațiile în limba engleză. Deși această limbă îndeplinește efectiv rolul de mijloc universal de comunicare, ea tinde totuși să șteargă bogăția expresivă și individualitatea specifică limbilor romanice. În limba convențional acceptată, sensul cuvintelor este modificat, deschizând astfel calea către interpretări eronate. Variabilitatea expresiilor, sintaxei și chiar a semnificației fiecărui cuvânt se schimbă de la o limbă la alta. Traducerile în engleză ale scrierilor în limbi romanice se confruntă cu această problemă, atât în sens direct cât și invers, conducând inevitabil la pervertirea propriilor limbi materne [...]
Astăzi, domeniul publicațiilor în limbi romanice nu este considerat la adevărata sa valoare, în pofida relevanței sale pentru toate domeniile cunoașterii. Înțelegem că o limbă universală este utilă ca mijloc de comunicare între locuitorii planetei, însă apărăm pluralitatea formelor de expresie, ca bogăție purtătoare de perspective, nuanțe și cunoștințe de neînlocuit. [...]
Participanții la conferință susțin aceste idei pentru ca ele să poată germina, crește și contribui la dezvoltarea pluralității lingvistice într-un domeniu care ne este drag: expresia muncii noastre științifice în limbile romanice, puternice în tradițiile și nuanțele lor distinctive".
Cele două zile dedicate prezentărilor și intervențiilor participanților la Congresul Internațional au fost urmate de două zile de vizite și excursii în regiune, care au inclus vizitarea mânăstirilor Suso (sec. VI) şi Yuso (sec. XI), în traducere „Mânăstirea de Sus" și „Mânăstirea de Jos" din localitatea San Millan de la Cognola, acceptate în Patrimoniul Mondial UNESCO în anul 1997. Renumele special al mânăstirii Suso este legat de păstrarea celor mai vechi documente scrise ale limbilor spaniolă, catalană şi bască.
Iar, pentru că La Rioja este o provincie spaniolă renumită și pentru calitatea vinului, în program a fost inclusă și vizitarea unei crame moderne, care exportă vin pe întreg mapamondul.
Excursiile au cuprins și situri paleontologice care păstrează urmele pașilor anumitor specii de dinozauri, carnivori și ierbivori, desemnate drept locuri ale patrimoniu cultural și natural provincial și național. Aceste situri sunt foarte bine amenajate, cu informații științifice și sugestii pentru dezvoltarea educației geologice și ecologice a vizitatorilor și, în special, a elevilor. În mod fericit, modalitatea de prezentare a siturilor de patrimoniu vizitate în cadrul acestor deplasări a coincis cu modul holistic de abordare a patrimoniului pe care prof. dr. Dan Grigorescu l-a prezentat recent în cadrul vernisajului expoziției de la Muzeul de Geologie din București, intitulată„ Patrimoniul natural și cultural al Dobrogei".
Din nefericire, însă, realitățile din Dobrogea în particular, şi din România în general în ceea ce privește amenajarea și protecția locurilor de patrimoniu național și universal sunt diametral opuse față de cele din La Rioja și din celelalte provincii ale Spaniei.
