București, 20 aprilie 2019
Sâmbătă 20 aprilie 2019, președintele Consiliului Științific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului (ISACCL), Emil Constantinescu, a participat la „Ziua Libertății Religioase”, eveniment organizat de Dr. Viorel Dima, președintele Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea, la centrul religios Brâncoveanu, Sector 4, București. Evenimentul a reunit reprezentanți ai cultelor și promotori ai libertății religioase din țară și din străinătate. În alocuțiunea sa, președintele Consiliului Științific al ISACCL, a oferit câteva considerații teologie despre Memoria Golgotei și căutarea valorilor creștine în lumea postmodernă. Premisa a fost reprezentată de necesitatea unui recurs la valorile creştine, curăţate de abuzurile milenare ale bisericilor şi adaptate la realităţile societăţii contemporane, ca fundament pentru un dialog mai aplicat în societate, și pentru depășirea unor utopii ce exclud religia din societate sau o deposedează de funcția sa umană.
Emil Constantinescu a adus drept exemplu de asumare a unei conștiințe religioase, „Meditaţia lui Iisus din Grădina Ghetsimani”, făcând referire la transpunerea scenei biblice într-o pictură expusă la Budapesta cu ocazia unei retrospective Van Gogh: ,,Pentru prima dată, am putut zăbovi un timp îndelungat în faţa originalului tabloului Muntele Măslinilor. Cunoşteam povestea încercării comune a trei artişti prieteni, Vincent Van Gogh, Paul Gauguin şi Émile Bernard, de a reprezenta textul biblic. Spre deosebire de lucrările celorlalţi doi pictori, la Van Gogh, Iisus nu apare. Vedem numai trunchiurile contorsionate ale măslinilor şi un cer greu de culoare. Pentru Van Gogh, prezenţa fizică a lui Iisus nu era necesară. Iisus trăieşte atât timp cât îl simţim profund, în noi. Ceea ce mă face să cred că orice schimbare adevărată începe în sufletul nostru prin asumarea suferinţei şi nu doar prin contemplarea ei“.
Un alt exemplu oferit de președintele Consiliului Științific al ISACCL, relevant în ceea ce privește științele și posibilitatea acestora de a contribui la dezvoltarea conștiinței religioase și a dialogului interreligios, s-a concentrat pe profilul istoric al lui Blaise Pascal, om de ştiinţă şi filosof, care pe baza teoriei probabilităţilor, a punctat într-o teologie delicată, existenţa lui Dumnezeu, pariul acestuia fiind: «Suntem incapabili să ştim ce este, nici dacă este. Raţiunea nu poate hotărî nimic. Dacă e să câştigaţi (acceptând existenţa lui Dumnezeu), câştigaţi totul; dacă pierdeţi, nu pierdeţi nimic»: ,,Este binecunoscut faptul că după moartea lui Pascal, un servitor a descoperit din întâmplare în căptuşeala hainei sale un text scris de mâna lui în care descria starea de extaz mistic prin care a trecut în noaptea numită de el noaptea de foc. De aproape opt ani purta permanent asupra sa acest text, datat 23 noiembrie 1654, ziua Sfântului Clement, miezul nopţii. Pascal mărturisea că Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac, al lui Iacob şi al lui Iisus Hristos, nu al filosofilor şi al savanţilor, i s-a înfăţişat ca un foc. Cuvintele care reflectau starea sa sufletească în acel moment erau: certitudine, iubire, bucurie, pace.
Acestea sunt virtuțile și principiile pe care religiile trebuie să le aplice, dincolo de diferențele lor doctrinare. Iubirea trebuie să primeze în orice act bazat pe credință. Libertatea religioasă are aplicabilitate și funcționalitate reală într-un context în care confesiunile și persoanele umane își dedică propria misiune și vocație iubirii şi nu urii, înţelegerii şi nu dezbinării. Înțelegerea religiei se face în împăcare cu sine și cu celălalt. Iar umanitatea are nevoie din ce în ce mai mult de această înțelegere și de eliminarea întrăinării, vizibilă din ce în ce mai mult în societățile postmoderne”.
În cadrul evenimentului au mai luat cuvântul Mario Brito, președintele Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din Europa, Dr. Aurel Vainer, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, Dragoș Mușat, președintele Asociației Naționale pentru Apărarea Libertății Religioase „Conștiință și Libertate”, Virgil Achihai, președintele Cultului Creștin după Evanghelie, Prof. Univ. Dr. Otniel Bunaciu, din cadrul Facultății de Teologie Baptistă, Universitatea din București, Georgel Pârlitu, președintele Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea Muntenia, dar și alți reprezentanți ai cultelor și specialiști în comunicare religioasă.
