Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului organizează Conferința „Personalități evreiești de referință în studiile levantine”. Aceasta se va desfășura în sistem hibrid, pe data de 13 decembrie 2023, pe platforma zoom și la sediul ISACCL din Bulevardul Mareșal Constantin Prezan, nr. 2A, București. Evenimentul este organizat în parteneriat cu Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Universitatea din București, Muzeul Cărții și Exilului Românesc și Federația Comunităților Evreiești din România-Cultul Mozaic.
Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, prin misiunea sa, își propune cercetarea și valorificarea civilizațiilor din spațiul Levantului, în vederea propagării dialogului și a concordiei între popoarele învecinate cu etniile și religiile conlocuitoare.
Cercetarea românească recentă despre comunitățile evreiești din România și-a concentrat mai puțin atenția asupra memoriei personalităților academice care au avut un aport semnificativ la creșterea relevanței studiilor levantine. Inițiativa noastră de a evoca savanții cu origini evreiești, promotori ai studiilor umaniste cu accent pe zona Levantului, se înscrie într-un amplu demers al Institutului Levant de a revalorifica istoria și cultura grupurilor minoritare care au contribuit la dezvoltarea și cercetarea civilizațiilor din Răsăritul Mării Mediterane.
Mai mult, asemenea demersuri de cercetare sunt deosebit de necesare într-o Europă globalizată în care identitatea a ajuns să fie manevrată tendențios, motiv pentru care devine imperioasă angajarea mediilor academice în construirea unui dialog al ideilor despre popoare și culturi ancestrale din perspectiva salvgardării memoriei culturale și a patrimoniul civilizațional al acestora pentru generațiile viitoare.
Tema conferinței permite și încurajează abordări diverse de ordin metodologic, istoric, filologic, antropologic, teologic sau sociologic cu referire la personalități emblematice de origine evreiască (menționând câteva din numeroasele nume de referință: Moses Gaster, doctor al Universității din Leipzig și profesor la Oxford; Alexandru Graur, lingvist, savant, membru titular al Academiei Române; L. Șăineanu, turcolog; Yves Goldenberg, arabist; Haim Riemer, expert în ebraică și aramaică biblice, redactor-șef al Revistei Cultului Mozaic; Ion Banu, profesor la catedra de istoria filosofiei universale a Universității din București).
PROGRAM
Deschidere
10.00: Președintele Emil CONSTANTINESCU, președintele Consiliului Științific al ISACCL
Dumitru GRAUR
11.00 - 13.15: Moderator: Dr. Habil. Catălin-Ștefan POPA
Dr. Maria CIOATĂ: Rev. Dr. Moses Gaster as a Collector-Scholar
Conf. Dr. Felicia WALDMAN: Un colecționar neobișnuit: Moses Gaster si Geniza din Cairo
Dr. Samuel MARUȘCA: Moses Gaster și Declarația Balfour
Dr. Raluca LAZAROVICI VEREȘ: Modele paterne. Tați evrei văzuți de fiicele lor. Studii de caz. Adalbert Rosinger și fiica sa Veronica Rozenberg Herșcu, Șaim Cahan și fiica sa Dova Cahan
13.15 -14.30 - Pauză
14.30 - 16.00: Moderator: Dr. Adrian BĂRBIERU
Conf. Dr. Maria Luiza OANCEA: Iancu Fischer și Lucia Wald
Dr. Mihaela CONSTANTINESCU: Lazăr Șăineanu - victimă a unui patriotism greșit înțeles
Dr. Mihaela SUCIU: Cazul Enrique Bejerano sau recuperarea spaniolității evreiești
16.00 - 16.30 - Pauză
16.30 - 17.00 - Discuții finale
Conferința poate fi audiată la sediul Institutului Levant (Bulevardul Mareșal Constantin Prezan nr.2A) sau solicitând prin email [la adresa office@institutlevant.ro] link-ul de acces online.
Emil Constantinescu, președintele Consiliului Științific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului:
Încă de la înființarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, în anul 2017, cercetătorii noștri și-au îndreptat atenția spre cultura și civilizația evreiască de la noi din țară și din străinătate prin susținerea de comunicări științifice care au avut drept subiect teme evreiești contemporane sau din antichitatea iudaică. În același timp, profesori de prestigiu de la universitățile și institutele de cercetarea din Israel au ținut conferințe în cadrul institutului nostru având ca teme subiecte legate de cultura și civilizația iudaică.
Este evident pentru fiecare dintre noi că importanța contribuției evreilor la dezvoltarea culturii și a științei umaniste în România este invers proporțională cu minoritatea din care ei fac parte. Referindu-ne strict la istoria țării noastre, este greu de spus care a fost perioada asupra căreia aceștia și-au pus amprenta cel mai mult.
Răsfoind, însă, fie și sumar biografiile multor evrei de renume, descoperim la prima vedere un larg spectru cultural și geografic, fapt ce îi face nu doar semnificativi, ci reprezentativi când vine vorba de studii umaniste. În acest mic preambul, nu voi intra în detaliile biografice ale devenirii lor intelectuale, deoarece acestea vor fi dezbătute în profunzime în cadrul comunicărilor, ci aș dori să punctez o temă deosebit de actuală în Europa de azi: cea a identității culturale.
Geniul iudaic se caracterizează prin identitatea sa hibridă de la momentul biblic al Genezei, urmat de pelerinajul poporului evreu din Egipt spre Țara Făgăduinței și toată istoria întortocheată a acestuia până în prezent. Bineînțeles că nici evreii români nu au făcut excepție, oarecum, de la această predestinare. Prin naștere, ei au fost cetățeni români, iar prin înălțimea spiritului au devenit cetățeni universali, fapt remarcat și de George Călinescu care considera că evreii sunt „puntea de legătură între național și universal”.
Chiar dacă unii dintre ei eu fost nevoiți să părăsească România, toții au rămas atașați valorilor românești, în special prin folosirea limbii române, gândind românește chiar și atunci când au scris în alte limbi ale planetei. Ei au predat astfel un model cultural universal valabil, probabil, și pentru românii din diaspora. Întrebările legate de propria identitate culturală au devenit firești sau chiar existențiale pentru oricine trăiește într-o țară străină. unde muncește și unde este adoptat. Mulți cetățenii români sunt poate unii dintre cei mai fini cunoscători ai acestui fenomen. Aflați în număr mare în țări din Europa Centrală caută în existența lor zilnică de multe ori răspunsuri la această dilemă: care este identitatea mea? Iar răspunsurile se găsesc mai puțin în teorii sociologice sau modele cultural-antropologice și mai mult în cazuri concrete.
Geniul și puterea de creație a românilor cu origini evreiești ne arată valoarea pe care aceștia au adus-o în cultura românească și datoria de a le păstra memoria peste veacuri. Simbioza dintre românitate și evreitate este definită de academicianul Nicolae Cajal astfel: „Fenomenul interacțiunii dintre cultura majoritarilor și minoritarilor în contribuția comună la edificarea unei civilizații în care libera dezvoltare a fiecăruia să fie condiția dezvoltării tuturor este esențial”.
Încă de la înființarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, în anul 2017, cercetătorii noștri și-au îndreptat atenția spre cultura și civilizația evreiască de la noi din țară și din străinătate prin susținerea de comunicări științifice care au avut drept subiect teme evreiești contemporane sau din antichitatea iudaică. În același timp, profesori de prestigiu de la universitățile și institutele de cercetarea din Israel au ținut conferințe în cadrul institutului nostru având ca teme subiecte legate de cultura și civilizația iudaică.
Ulterior, am dezvoltat parteneriate cu Federația Comunităților Evreiești din România, alături de care am organizat conferințe importante pentru cercetarea de profil din România și din străinătate. Pe aceeași linie se înscrie și organizarea, în parteneriat cu Academia Română, a Simpozionului Internațional Iuliu Barasch, care își propune să omagieze anual câte o personalitate emblematică de origine evreiască.
De asemenea, tot anul acesta, în cadrul seriei de conferințe și comunicări științifice dedicate Culturii Dreptului în Levant din perspectivă istorică, institutul nostru a invitat, în calitate de conferențiari, profesori celebri care ne-au împărtășit din știința lor despre dreptului iudaic: una dintre acestea a dost susținută de Michael J. Broyde, profesor la Emory University, Atlanta cu tema „Codificarea dreptului iudaic. Elemente de drept, cultură și civilizație care au condus la codificarea dreptului iudaic în perioada 1400-1600 în Levant, Orientul Mijlociu și Europa de Est”. Cea de-a doua conferință s-a concentrat pe „Relațiile premoderne între dreptul evreiesc și cel islamic”, fiind susținută de Lena Salaymeh, profesor la Universitatea din Oxford și director de studii la École Pratique des Hautes Études, Paris.
Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului s-a înscris într-un amplu demers de evocare a memoriei personalităților academice evreiești care au avut un aport semnificativ la creșterea prestigiului studiilor levantine cu titlul: „Personalități evreiești care au contribuit la dezvoltarea studiilor despre Levant din România”. Prin acest proiect, dorim să oferim o nouă cheie de interpretare a diversității culturale adusă de civilizația evreiască în patrimoniul cultural românesc în domeniul studiilor orientale din România, să identificăm personalităților de etnie evreiască care au contribuit semnificativ la creșterea prestigiului național și internațional al studiilor levantine și să le facem cât mai cunoscute în lumea cercetătorilor și publicului larg.
Totodată, proiectul acestei conferințe este doar o etapă din tributul pe care dorim să-l aducem memoriei unor autorități emblematice din punct de vedere istoric, filologic, antropologic, teologic sau sociologic, dintre care amintim pe: Moses Gaster, doctor al Universității din Leipzig și profesor la Oxford; Alexandru Graur, lingvist, savant, membru titular al Academiei Române; Lazăr Șăineanu, turcolog; Yves Goldenberg, arabist; Haim Riemer, expert în ebraică și aramaică biblice, redactor-șef al Revistei Cultului Mozaic; Ion Banu, profesor la catedra de istoria filosofiei universale a Universității din București.
Pe fondul conflictelor globale, inițiative de promovare a înțelegerii, a toleranței, a respectului pentru tradiții culturale trebuie să devină o constantă a liderilor academici cu viziune. Institutul nostru slujește acest scop, prin inițiativele sale științifice, de a aduce memoria culturală a trecutului în prezentul nostru pentru a clădi un viitor pașnic, prin anticipare și identificare de soluții la crize sociale sistemice și culturale ce pot amenința pacea lumii și, mai ales, a grupurilor minoritare. Exemplele ce vor fi abordate de dumneavoastră, în calitate de specialiști, în conferința de astăzi sunt importante atât prin validarea lor academică, cât și prin rolul lor de punți în comunicarea culturală în lumea de astăzi, pentru care cunoașterea tradiției sau a tradițiilor cu bogățiile lor etnice, biblice și spirituale devine de multe ori opțională. În numele Consiliilor Științific și Director ale ISAACL, vă mulțumesc pentru că faceți parte din această inițiativă de implicare a mediilor academice în construirea unui dialog al ideilor despre culturi ancestrale din perspectiva salvgardării memoriei și a patrimoniul civilizațional al acestora pentru generațiile viitoare. Personalitățile române de origine evreiască concentrează acest destin al apartenenței la poporul evreu, o bogăție culturală levantină care a pus semințe, aidoma pildei semănătorului, într-un pământ roditor, acela al civilizației românești. Vă mulțumesc și vă doresc discuții bogate și dezbateri academice prolifice în jurul portretelor levantine ale acestor personalități de seamă.