Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, în parteneriat cu Centrul Cultural European Româno-Panarab (C.C.E.R.P.A.) și Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti”, a organizat evenimentul dedicat împlinirii a 100 de ani de relații diplomatice cu lumea arabă. Conferințele „Istoria relațiilor româno-arabe” și „Studiul limbii arabe și traducerea literaturii arabe în România”, s-au desfășurat în sala-amfiteatru a muzeului și s-au bucurat de participarea unui număr însemnat de ambasadori ai țărilor arabe în România, profesori universitari, artiști.
Dr. Paulina Popoiu, directorul Muzeului Național al Satului ”Dimitrie Gusti”, a deschis intervențiile de la prezidiu, aceasta detaliind relațiile deosebit de interesante, bogate și strânse dintre instituția pe care o conduce și ambasadele țărilor arab-levantine, concretizate în ultimii zece ani prin numeroasele sale colaborări cu ambasadele Iranului, Iordaniei, Algeriei, Qatarului, Marocului, Tunisiei, dar și cu alte țări levantine precum Armenia, Georgia. Expunând astfel publicul autohton unor civilizații străine, Muzeul Național al Satului se dovedește a fi o punte culturală deosebit de importantă între civilizația arabă și cea românească, facilitând astfel un dialog deschis între cele două culturi.
La rândul său, președintele Consiliului Științific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, Emil Constantinescu, a subliniat importanța unui dialog deschis între identități diferite pentru a ajunge la soluții comune practice pe termen lung. Schimburile diplomatice, și mai apoi culturale, dintre două civilizații fundamental diferite vor duce la o mai bună înțelegere reciprocă, la ameliorarea discursurilor geopolitice și geostrategice, și la promovarea unei culturi a păcii în spațiul levantin.
Prelegerile au continuat cu intervenția profesorului Aurel Turbăceanu, primul ambasador al României în mai multe țări arabe printre care Libia și Arabia Saudită. Deschizător de drumuri românești în lumea arabă, acesta a ales să-i treacă în revistă îndelungata și bogata istorie, de la origini până în prezent, reliefând importanța schimburilor de bunuri, oameni și idei în formarea legăturilor dintre state și în promovarea unei conviețuiri pașnice în întreaga regiune.
Discursul profesorului Nicolae Dobrișan, filolog cu specializare arabică și o îndelungată experiență universitară și de cercetare, membru corespondent al Academiei de Limbă Arabă din Cairo și al Academiei Siriene, a avut ca subiect relevanța limbii arabe în România, atrăgând atenția asupra mulțimii de termeni arabi introduși în limba română pe filieră turcă. Profesorul Dobrișan a subliniat, la rândul său, similitudinile dintre România și țările arabe: „și-au realizat idealurile politice, au cunoscut creșterea economică și consolidarea unității naționale, impunându-se astfel ca actori pe plan mondial. Atât lumea arabă, cât și România au avut parte de perioade luminoase și adumbrite, iar datorită apartenenței acestora la aceeași regiune geografică, este natural ca în spiritualitatea celor două culturi să existe noțiuni comune precum cele ale cumpătării, bunătății, generozității, toleranței și omeniei.”
Eugen Cojocariu, secretarul general al „Radio România Internațional”, a vorbit despre importanța politică, strategică și culturală a difuzării programelor „Radio România Internațional” în eterul spațiului levantin, deschizând astfel urechile ascultătorilor către o mai bună înțelegere a culturii și civilizației românești începând din 1932, când au fost difuzate primele emisiuni către lumea arabă.
Participanții au fost invitați la vernisajul unei expoziții-dialog între opere cu tematică românească, pe de o parte, și arabă de cealaltă parte, creații a doi pictori români – Paul Mecep și Vladimir Ivanovici – care au reușit să reliefeze numeroasele similitudini dintre două civilizații dezvoltate pe filiere atât de diferite.
Emil Constantinescu, președintele Consiliului Științific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului:
„Deviza sub care am lansat acest dialog este „Înțelegerea Celuilalt”. Vă invit să colaborăm într-un dialog deschis și sincer pe acest lung drum de păstrare a identităților”
„Când am fost ales președinte al Academiei de Diplomație Culturală din Berlin și am construit primul sistem de educație superioară de diplomație culturală din lume, graduate, master și PhD, am lansat și „Inițiativa Levant pentru Pace Globală”. Pentru că Levantul este leagănul religiilor abrahamice, leagănul culturilor, leagănul conceptului de democrație și leagănul științelor, mi-am centrat eforturile asupra mediului academic și religios. Trăind toată viața în mediul academic, mi-am dat seama că studenții, și tinerii în general, mai au încredere doar în profesorii lor și în liderii religioși.
Diplomația culturală nu vizează în primul rând rezolvarea conflictelor deschise sau congelate. Scopul principal este crearea unei culturi a păcii prin educație şi m-am bucurat când s-a înființat la București Centrul Cultural European Româno-Panarab, cu care Institutul de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului a încheiat un parteneriat având un scop comun: crearea unei culturi a păcii prin dialog. Deviza sub care am lansat acest dialog este ”Înțelegerea Celuilalt”, pentru că nu există un dialog adevărat decât între cei care își păstrează identitatea, numai astfel pot eu înțelege mai bine identitatea celuilalt. Iată de ce vă invit să colaborăm într-un dialog deschis și sincer pe acest lung drum de păstrare a identităților. Suntem într-un moment în care civilizația occidentală intră în decadență, elitele se dizolvă, este o proastă înțelegere și confuzie între masificarea și democratizarea învățământului. Discursul politic se prăbușește în populism, iar democrațiile au nevoie de conștiință democratică, nu doar de instituții democratice. Demersul nostru urmărește să ne întoarcem la fundamentele culturii noastre comune. Este un drum lung și greu, pe care sper că îl vom parcurge împreună.”
