Ceramica, argintul, cristalul și porțelanul sunt materialele din care au fost confecționate artefactele ce acoperă această arie vastă, donate Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului de președintele Emil Constantinescu: Balcani (Slovacia, Croația, Albania, Bulgaria, Grecia, Turcia), Caucaz (Armenia, Georgia, Azerbaidjan, Kazakhstan), Orientul Mijlociu (Siria, Israel), precum și state din Nordul Africii (Maroc și Egipt).
Artefactele reunite în expoziție sunt dintre cele mai diverse și recompun o istorie milenară.
O sală generoasă dezvăluie prin obiectele și fotografiile expuse, o parte din istoria țărilor din Balcani.
O statuetă din bronz, copie a calului gravat pe vasul de bronz descoperit la Vače, în Slovenia deschide seria exponatelor. Artiștii sloveni își fac simțită prezența, fie că este vorba despre pocalul din sticlă cu medalion în relief și decorațiuni din aur, realizat de designerul Ljubica Kočica, prespapier-ul din bronz, creație a sculptorului Stane Kolman, ori replica în metal a statuetei realizate de artistul sloven Jože Plečnik, reprezentând două capete de berbec stilizate.
Pentru Croația este etalată o reproducere a statuetei-simbol Mama Croația, realizată de sculptorul Ivan Meštrović după chipul mamei sale.
Tehnica filigranului albanez poate fi admirată în designul obiectelor expuse: o farfurie, două casete de bijuterii și un coupe-papier. Un alt exponat din argint este o farfurie fin lucrată, piesă originală, aparținând perioadei de domnie a sultanului Mehmet al V-lea (1909-1918). În medalionul central este inscripționată tughra (iscălitura acestuia). În epocă au fost realizate mai multe vase similare sau de tipuri și dimensiuni diferite din argint 900 sau 800.
Statueta sfântului Climent Ohridski este prilej de cunoaștere a unuia dintre primii iluminați slavi, dar și a istoriei medievale a Bulgariei.
Făurite cu migală de artizani de marcă, artefactelor din Turcia le este dedicat un spațiu generos în cadrul acestei expoziții.
Turcia este unul dintre liderii modiali în arta prelucrării argintului și porțelanului, aspect care se reflectă parcurgând obiectele expuse.
În ceea ce privește arta prelucrării metalului, aceasta atinge punctul culminant în Imperiul Otoman odată cu fabricarea armelor și veșmintelor de luptă: pumnale, cuțite, săbii, coifuri sau armuri, nefiind neglijate nici obiectele de uz casnic. În mare măsură se folosea cuprul și bronzul, însă abia după cucerirea Constantinopolului aurul și argintul aveau să devină metalele uzitate și datorită faptului că regiunile balcanice le posedau din abundență. În timpul sultanului Baiazid al II-lea (1451 – 1512), un pasionat al obiectelor de valoare și patron al artei a luat ființă o organizație a artizanilor și meșteșugarilor numită Ehl -i Hiref care a servit ca școală pentru toate domeniile artei otomane, mai cu seamă în tehnica decorativă a prelucrării metalelor
Apar noi tehnici de prelucrare și decorare precum intaglio, repoussé, niello, filigran sau murassa. Aceasta din urmă consta în incrustarea în metal a pietrelor prețioase.
Tehnica murassa se poate observa la iataganul cu mâner și teacă din filigran. Iataganul este o sabie tradițională turcească al cărei nume vine de la verbul yatmak (a se întinde pe jos) și înseamnă „cel care de obicei se întinde pe jos". Locul de origine este un mic district din sud-vestul Turciei, orașul Denizli, cunoscut pentru fierarii iscusiți. Legendarul comandant selgiucid Osman Bey (Yatagan Baba) s-a stabilit în acest district odată cu migrația triburilor turce din regiunea Iranului spre peninsula Anatolia.
O altă armă expusă este flinta, al cărei pat se prezintă sub forma unui cap de lup-dragon, lucrat în tehnica murassa. Găsim motivul lupului-dragon atât la turcii selgiucizi (secolele VII--XIII), cât și la turci mameluci (secolul al XIV-lea), otomani și safavizi.
Armelor li se alătură replica unui stindard de bronz din perioada prehittită catalogat drept „disc solar". A fost descoperit cu ocazia explorării arheologice a criptelor regale de la Alacahöyük, Turcia. Se presupune că aveau un rol ritual, însă nu a fost deslușit exact motivul pentru care erau plasate în cripte.
Influența apuseană privind motivele inspirate din natură se constată încă din secolele XVI – XVII, adaptate totuși tradiției otomane. Cu toate acestea, de la sfârșitul secolului al XVII-lea și pe parcursul întregului secol al XIX-lea se remarcă preferința decorului floral vest – european în ceea ce privește bijuteriile și argintăria domestică. Mărturii stau o elegantă casetă de bijuterii bogat decorată cu trandafiri, mânerul însuși fiind reprezentat de această floare, dar și clondire, vaze și fructiere.
O serie de replici după vase antice, realizate din argint sau ceramică fac parte din artefactele reprezentative ale Greciei. Recipiente de băut ori de ceremonie, farfurii din porțelan pictat, capul Aurigăi din Delphi ori cel al zeiței Atena, renumitele statuete din Insulele Ciclade aduc mai aproape de noi antica Eladă.
O mică încăpere dedicată Patriarhiei Constantinopolului dezvăluie o serie de obiecte din argint cu semnătura patriarhului Bartolomeu: două tăvi decorate cu motive vegetale. Alături de acestea se află două farfurii, de asemenea din argint, una dintre ele purtând simbolul Patriarhiei, cealaltă avându-i reprezentați pe sfinții apostoli Pavel și Barnaba.
Cea din urmă sală ne introduce într-un periplu prin Nordul Africii, Orientul Mijlociu și Caucaz. Din Maroc sunt etalate farfurii din ceramică pictată sau decorate cu motive metalice. O corabie din argint filigranat cu vele și vâsle ne poartă pe tărâmul Egiptului.
Din zona Orientului Mijlociu, Israelul ni se dezvăluie cu artefacte din epoca bronzului, obiecte din argint și porțelan.
Dintre țările din Caucaz, Armenia etalează o piesă deosebită, o calcedonie tăiată în forma muntelui Ararat, străpuns de prora din argint a Arcăi lui Noe aflat alături de cei doi fii.
Georgia se evidențiază printr-o mică tăbliță din obsidian negru pe suprafața căreia stă scris cu intarsii din argint alfabetul acestei țări. Figura ocrotitoare a Sfîntului Gheorghe, patronul acestei țări, este redată pe același material, de data aceasta de culoare roșcată.
Faimoși artizani în cupru își au sediul la Lahij, în Azerbaijan, localitate intrată în anul 2015 în patrimoniul UNESCO. Măiestria acestora este vizibilă, fie că vorbim de obiecte de uz casnic ori de decor. În expoziție sunt etalate două farfurii decorative din cupru din îndepărtata țară caucaziană.
Din Kazahstan, o casetă din argint sub forma unei iurte ne amintește de popoarele nomade care străbat stepele Asiei Centrale.
