Trei laureați ai Premiului Nobel, șapte secretari generali ai agențiilor Organizației Națiunilor Unite, trei șefi de stat și doi șefi de guvern în funcție, 25 foști șefi de stat, 15 foști șefi de guvern, 26 de foști miniștri în guverne naționale, lideri ai organizațiilor nonguvernamentale internaționale, reprezentanți de marcă ai mediului politic și ai societății civile, în total 400 de participanți din 67 de țări, au fost invitați să formuleze ideile și soluțiile necesare pentru refacerea lumii actuale, fracționată de o pluralitate de crize regionale și globale, în cadrul Forumului Global de la Baku, eveniment organizat în fiecare an în capitala Azerbaidjanului de Centrul Internațional „Nizami Ganjavi", partener de durată al ISACCL.
Delegația Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului a fost compusă din prof. dr. Emil Constantinescu, președintele Consiliului Științific, experții Maxim Onofrei și Ioan Scutelnicu.
La această a 11-a ediție, programată între 14 și 16 martie 2024, desfășurată sub motto-ul „Refacerea lumii divizate" (Fixing the Fractured World), temele principale de discuție au fost poziționate în continuitatea dezbaterilor prefigurate pentru reuniunile la nivel înalt programate de Organizația Națiunilor Unite pentru anul 2024, două dintre acestea fiind Summit-ul viitorului (Summit of the Future) și Conferința ONU pentru Schimbare Climatică (COP 29).
Dezbaterile au urmărit o varietate de tematici, de la operaționalizarea securității mondiale în contextul prefigurării unui nou Război Rece Mondial, la rolul jucat de alianțele militare și economice regionale în ansamblul geostrategic global, reconfigurarea conceptului de guvernanță globală pentru a veni în întâmpinarea celor mai recente evoluții la nivel internațional, necesitatea unei noi paradigme de securitate în noua epocă a inteligenței artificiale și a amenințărilor cibernetice, perspectivele regionale pentru statele vecine Uniunii Europene, stabilirea obiectivelor principale pentru COP29 și descoperirea resorturilor fiscale necesare pentru asigurarea securității ecologice a planetei, salvgardarea sănătății mondiale și creșterea rezilienței împotriva amenințărilor globale – între ele, inegalitatea aflată în creștere, migrația populațiilor sau lipsa resurselor critice la nivel mondial.
Ca în fiecare an, lucrările Forumului Mondial de la Baku s-au încheiat cu un panel în care „Tinerii vorbesc". În cadrul acestuia, viitori lideri ai lumii, din noua generație, aflați la începutul carierei în slujba binelui global în cadrul organizațiilor internaționale precum UNESCO, OSCE sau OECD, au avut ocazia de a-și prezenta propriile perspective și, totodată, de a atrage, la rândul lor, atenția asupra unora dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă noile generații în era digitală.
Lansarea ediției în limba engleză a volumelor „Lumea post-pandemie între război și pace” la Forumul Global de la Baku
În cadrul celei de-a unsprezecea ediții a Forumului Global de la Baku, Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, în parteneriat cu Centrul Internațional „Nizami Ganjavi", a lansat ediția în limba engleză a celor două volume cu titlul Lumea post-pandemie între război și pace. Lucrarea, realizată de ISACCL și tipărită la Baku, reprezintă punctul culminant al programului de cercetare Lumea post-pandemie: O viziune umanistă pentru o dezvoltare durabilă, derulat de ISACCL între anii 2020 și 2024, având ca parteneri Academia Mondială de Artă și Știință, Centrul Internațional „Nizami Ganjavi", Fundația Marmara pentru Cercetări Strategice și Sociale, Academia de Diplomație Culturală din Berlin, Rețeaua Universităților de la Marea Neagră.
Începută într-o criză și finalizată în decursul altei crize, cartea Lumea post-pandemie între război și pace conține în primul volum o sinteză a dezbaterilor la care a participat Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația în calitate de organizator, co-organizator sau invitat (45 de conferințe cu 24 de actuali și foști șefi de stat, 15 prim-miniștri, 15 miniștri și secretari de stat, 77 înalți funcționari, parlamentari, experți ai ONU și ai Băncii Mondiale, membri ai Corpului diplomatic și ai familiilor regale, 63 reprezentanți ai mediului academic național și internațional), iar în cel de-al doilea volum, eseuri care prezintă o perspectivă multidisciplinară internațională asupra lumii post-pandemie, dar și una românească, o viziune holistică asupra pandemiei, dar și anatomia unei crize în desfășurare, cu analize și previziuni despre războiul din Ucraina.
În mai 2020, Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului lansa proiectul „Lumea post-pandemia COVID-19. O viziune umanistă pentru o dezvoltare durabilă" pentru a oferi o serie de idei, soluții, recomandări despre cum va trebui reconstruită lumea după pandemie. În acest sens, un număr de specialiști din domenii variate, gânditori și savanți de talie mondială, foști și actuali lideri politici, lideri religioși și diplomați, apropiați prin natura activităților lor de activitățile institutului, au căutat să ofere răspunsuri la o serie de întrebări precum: „Cum va arăta lumea după pandemia COVID-19?; Care sunt acele vulnerabilități ce au permis apariția acestei pandemii și cum se pot corecta?; Cu ce pericole s-ar putea confrunta societatea după pandemie?; Ce domenii de activitate trebuie să devină prioritare pentru a asigura un răspuns mai bun în fața provocărilor viitorului?; Cum pot fi liderii pregătiți în toate domeniile de activitate pentru a face față provocării generate de crizele viitorului? Cum va arăta leadership-ul viitorului?"
Proiectul „Lumea post-pandemia COVID-19. O viziune umanistă pentru o dezvoltare durabilă" își propunea colectarea unui număr de contribuții, opinii și recomandări, din partea unor specialiști din domenii variate, care vor prezenta propriile soluții și idei de refacere mondială post-pandemie, ce urmau a fi prezentate pe site-ul ISACCL. Scopul nu a fost de a oferi soluții sterile sau empirice, ci de a crea abordări firești și naturale despre cum pot fi capacitate anumite domenii și, implicit, instrumentele de lucru ale acestora pentru a contribui la reconstrucția globală post-pandemie. De asemenea, soluțiile identificate nu trebuie percepute ca fiind rețete standard, ele reprezintă expresia unor viziuni particulare, ce pot fi adaptate și modificate de la caz la caz, pentru a revitaliza acele domenii afectate de pandemie, și de a întoarce societatea globală la normalitatea mult dorită. Prin acest proiect, Institutul a reușit să mobilizeze și să reunească elita internațională, sub diverse forme: mediul academic și de cercetare, spațiul politic, cel religios, mediul diplomatic, pentru a produce perspective viabile, ce pot fi puse în practică, spre revitalizarea și asigurarea rezilienței globale post-pandemie.
La începutul anului 2022, când volumele de dezbateri și eseuri despre pandemie și lumea post-pandemie erau gata de a lua calea editurii, a izbucnit războiul din Ucraina. Pe măsură ce această criză militară creștea în intensitate, generând un număr masiv de victime, fluxuri mari de refugiați, pandemia trecea din prim-plan într-un plan secund. Prin urmare, coordonatorii celor două volume, prof.dr. Emil Constantinescu și dr. Oana-Elena Brânda, alături de editorii Laura Ganea și Maxim Onofrei, au simțit nevoia conectării acestui eveniment cu pandemia, atât ca urmare a evoluției cronologice, dar, mai ales, a polarizării comunității internaționale prin impact și gravitate. Au fost adăugate volumelor alte capitole, cuprinzând dezbateri și eseuri despre războiul din Ucraina, ce reflectă opinii ale unor specialiști în politică externă, strategii militare și asistență umanitară, cu accent pe implicațiile pe termen lung la nivel local, regional și internațional. În acest context, așa cum s-a întâmplat și în cazul pandemiei, accentul pus pe ideea de dezvoltare durabilă a devenit redundant în fața victimelor și a cruzimilor războiului.
Lumea post-pandemie se construia sub ochii noștri, însă nu în viziunea culturală și civilizațională pe care o anticipasem, ci sub o formă brutală, în care o voință individuală săpa breșe grave în existența celorlalți. Prin urmare, titlul anterior al proiectului „Lumea post-pandemie. O viziune umanistă pentru o dezvoltare durabilă" a fost înlocuit cu un titlu care reflecta realitatea imediată: „Lumea post-pandemie între război și pace". Nu pentru că viziunea umanistă nu și-ar mai fi avut rostul, ci pentru că, atunci când armele vorbesc, umanismul ne îndreaptă întâi spre supraviețuire și abia apoi spre dezvoltarea existenței umane în liniile pașnice ale culturii și civilizației care trebuie salvate și continuate.
Ediția în limba engleză a cărții Lumea post-pandemie între război și pace, în cadrul celei de-a unsprezecea ediții a Forumului Global de la Baku, după ce ediția în limba română a fost lansată anul trecut la Bookfest, s-a bucurat de o primire și apreciere deosebite, cele doă volume fiind oferite autorilor și contribuitorilor incluși în acest efort editorial de anvergură.
