Prima ediţie a Simpozionului internaţional „Iuliu Barasch", organizată de Academia Română la 13 octombrie 2023, în parteneriat cu Centrul de Cercetări Interdisciplinare în Ştiinţe Umaniste şi Sociale de la Universitatea „Paul Valery" din Montpellier, Fundaţia „Familia Menachem H. Elias", B'nai Brith România și Institutul de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului, este dedicată personalității și operei lui Ilarie Voronca, reprezentant de seamă al avangardei româneşti, de la a cărui naştere se împlinesc 120 de ani.
Simpozionul internaţional „Iuliu Barasch" îşi propune să omagieze în fiecare an o personalitate a lumii evreieşti care a marcat prin opera şi activitatea sa cultura română.
Program
11:00-12:00 Sesiune de deschidere
Acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române – mesaj citit de acad. Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române
Prof. dr. Emil Constantinescu, președintele Consiliul Științific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului
Conf.univ. Felicia Waldman, președintele B'nai Brith România
Prof.dr. Carol Iancu, membru de onoare al Academiei Române
Prof.univ. Irinel Popescu, membru corespondent al Academiei Române
12:00-12:30 Prezentarea expoziției „Ilarie Voronca (1923-1946)"
14:00-15:30 Sesiunea a doua
Moderator: prof.univ. Ion Pop, membru corespondent al Academiei Române
Cosmin Pană: Eduard Ilarie Voronca. O cronologie bazată pe documente inedite din arhiva Sașa Pană"
Prof.dr. Carol Iancu, Universitatea „Paul Valéry" din Montpellier: Ilarie Voronca în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial
15:30-17:45 Sesiunea a treia
Moderator: prof. dr. Carol Iancu, membru de onoare al Academiei Române
Prof.univ. Ion Pop, Universitatea „Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca: Ilarie Voronca în Avangarda românească
Conf.univ. Răzvan Voncu, Universitatea din București: Ilarie Voronca de la simbolism la avangardă. Un traseu al modernismului românesc interbelic
Petre Răileanu: Ilarie Voronca, metamorfoze și exil
17:45-19:15 Sesiunea a patra
Moderator: conf. univ. Felicia Waldman, Universitatea din București, coordonator al Centrului de Studii Ebraice
rof.univ. Michaël Finkenthal, Universitatea Ebraică din Ierusalim: Ilarie Voronca și Benjamin Fondane, două destine tragice în căutarea sublimului
Vladimir Pană: Ilarie Voronca și revista «unu»
Emil Constantinescu, președintele Consiliului Științific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului:
Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului s-a înscris într-un demers de evocare a memoriei personalităților academice evreiești care au avut un aport semnificativ la creșterea relevanței studiilor levantine, cu o primă conferință planificată pentru data de 13 decembrie 2023. Acest demers face parte dintr-un proiect mai amplu, „Evreii în cultura, știința și arta românească", prin care dorim să oferim o nouă cheie de interpretare în înțelegerea diversității culturale adusă de civilizația evreiască în patrimoniul cultural românesc.
Ilarie Voronca, contemporanul nostru
„Când profesorul Irinel Popescu m-a invitat să vorbesc la simpozionul internațional „Iuliu Barasch", dedicat lui Ilarie Voronca, am acceptat spontan pentru că m-a operat și îi datorez recunoștință. Aceasta nu mă împiedică să evit, în ciuda a peste șapte decenii de lectură a poeziei, orice considerații de critică literară care rămân în afara domeniului meu de competentă. Titlul ales pentru celebrarea a 120 de ani de la nașterea poetului, „De la Brăila la Paris", sugerează, toutes proportions gardées, o apropiere dintre două orașe în care diversitatea etnică și rasială a fecundat creativitatea literară și artistică, ca premisă, în cazul Brăilei, și ca spațiu de conservare, în cazul Parisului. În acest context, Ilarie Voronca, o voce a poeziei de inspirație românească și franțuzească, este potrivit pentru a fi discutat în raport cu interogația privind definirea identității culturale, atât de actuală în zilele noastre. Este legitimă abordarea identității hibride, ca o particularitate a geniului evreiesc, de la geneza biblică la parcursul poporului evreu pelegrin prin pustiu spre Țara Făgăduinței, exilul și întoarcerea din Babilon, ieșirea din Egipt și toată istoria diasporei evreiești.
Ilarie Voronca, o personalitate cu un bagaj genealogic evreiesc, crescut și educat în cultura românească, a rămas atașat valorilor românești, în special prin apartenența și uzul literar al limbii române, și a continuat să gândească românește și atunci când a tradus sau a scris în franceză. Nu o spunem numai noi, Jean Pierre Longre, în volumul „Une belle voyageuse", publicat la Paris în 2013, remarcă: „Ilarie Voronca și-a tradus de unul singur în limba franceză poeziile compuse în limba română, iar scrisul său în această limbă, cu caracter suprarealist până în anul 1940, va rămâne constant marcat de originile sale românești, deschis sau în filigran. Iar Léon-Gabriel Gros îl vede pe Voronca drept unul dintre reprezentanții „lirismului românesc", care au „infuzat un sânge pur poeziei franceze". Și nu numai culturii franceze, aș completa eu.
Când am fost ales membru de onoare al Academiei Braziliene, constituită după modelul celei franceze, președintele acesteia, în laudatio, a evocat rolul pe care avangarda românească de la Paris, prin Tristan Tzara, Marcel Iancu, Benjamin Fondane și Ilarie Voronca, l-a jucat în emanciparea și modernizarea culturii braziliene. Actualitatea lui Ilarie Voronca pleacă de la faptul că, adoptând limba franceză în scris, însă păstrându-și identitatea și cultura lingvistică românească, ne predă astăzi un model cultural valabil pentru românii din diaspora. Întrebările legate de propria identitate culturală au devenit firești pentru oricine trăiește într-o țară străină globalizată. Aflați în număr mare în diferite țări din Europa și de pe alte continente, românii caută răspunsul la întrebarea: care este identitatea mea? Răspunsurile se găsesc mai puțin în teorii sociologice sau cultural-antropologice cât în existența lor zilnică. Reușita românilor pribegi peste granițe ține de răspunsul lor la fenomenul de incultură față de valorile societăților în care au ales să trăiască. Poate că este așa, sau poate că nu.
Reușita lui Ilarie Voronca în modelarea identității și modul de a rezona atât cu originile expresiei sale identitare românești, cât și cu a sa „carrière poétique ultérieure", cu includerea elementelor limbii franceze, ține și de obârșia evreiască a familiei sale. Adoptarea prin educație a culturii românești era pentru evrei o opțiune mai mult decât prioritară în societatea românească la începutul secolului XX. Traiectoria vieții sale, scurtă dar complexă, și în cele din urmă frântă abrupt, ne predă astăzi lecțiile unui român de origine evreiască, a cărui operă literară are o abundență metaforică ce ne trimite la originile semite ale cuvântului „dabar", creator de viață și de imagine. Geniul și puterea de creație a românilor cu origini evreiești ne arată valoarea pe care aceștia au adus-o în cultura românească și este datoria noastră de a le păstra memoria peste veacuri. Personalități ca lingvistul Lazăr Șăineanu, autorul, în 1896, al dicționarului universal al limbii române, sau pictorul și revoluționarul Daniel Rosenthal, unul din fondatorii artelor plastice moderne românești, au făcut ca intelectualii evrei să se integreze într-un mediu cultural la a cărui formare contribuiseră. Alte personalități ale intelectualității evreiești din România, precum Moses Gaster, profesor la Oxford, Yves Goldenberg, arabist, Haim Riemer, expert în aramaică biblică, au dus faima științei românești în Occident. Personal, în timpul studiilor la Facultatea de Drept am urmat, în paralel, cursurile de literatură universală predate de Tudor Vianu la Facultatea de Litere, și pe cele predate de Ion Banu la Facultatea de Filosofie.
Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului s-a înscris într-un demers de evocare a memoriei personalităților academice evreiești care au avut un aport semnificativ la creșterea relevanței studiilor levantine, cu o primă conferință planificată pentru data de 13 decembrie 2023. Acest demers face parte dintr-un proiect mai amplu, „Evreii în cultura, știința și arta românească", prin care dorim să oferim o nouă cheie de interpretare în înțelegerea diversității culturale adusă de civilizația evreiască în patrimoniul cultural românesc. În cadrul acestui proiect, analiza poeziei și contextul lui Ilarie Voronca poate fi un punct de plecare pentru descoperirea altor fapte și creații culturale românești de origine evreiască, producătoare de valori regionale și universale. Vă invităm să ne fiți parteneri în inițiativa de aprofundare a întâlnirii culturii semite cu cea europeană în istoria recentă, prin actori și posesori ai unor identități hibride, cu efecte culturale pozitive directe în societatea românească.
Contextul internațional pe care îl trăim astăzi - un al doilea Război Rece mondial, războiul din Ucraina, războiul declanșat recent prin atacurile teroriste în Israel, amenințarea unui cataclism nuclear - readuce în prim plan mesajul umanist al poeziei lui Ilarie Voronca. Poeții, asemenea păsărilor, simt cutremurul înaintea oamenilor obișnuiți. În 1936, cu trei ani înainte de izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, când se instaurase un climat de ură și violență, în „La poésie commune", el scria despre „Bucuria omului de a-și regăsi semenii și de o dragoste imensă care să reunească oamenii și popoarele sub același soare".
Ilarie Voronca, un rapsod al prieteniei, care a beneficiat de dragostea confraților poeți, a pictorilor care i-au ilustrat volumele, ne-a lăsat un mesaj: „Doresc să exclamați, când veți citi poemele mele: El era unul dintre ai noștri!" Astăzi putem spune: Da, a fost unul dintre ai noștri. Și sper că va fi și pentru cei care, în viitor, vor crede în iubire și nu în ură."
