29-30 octombrie 2018
Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului a organizat la sfârșitul lunii octombrie atelierul exploratoriu cu tema „Buna guvernanță în Levant”, la care au participat și trei membri ai conducerii Academiei Mondiale de Artă și Știință: Garry Jacobs, CEO WAAS şi World University Consortium (WUC), Alberto Zucconi, co-chairman WAAS, Nebojša Nešković, secretar General al WAAS.
Alături de conducerea WAAS, la atelierul dedicat bunei guvernanțe în Levant a participat conducerea ISACCL - Emil Constantinescu, președinte al Consiliului Științific, Andreea Grecu-Ciupală, director-general, Dan Grigorescu, director științific, Luiza Niță, director - Direcția Istoria culturii și civilizației Levantului -, membri ai Consiliului Științific și ai Consiliului Consultativ ale ISACCL - prof.univ.dr. Remus Pricopie, rector al SNSPA, prof. univ.dr. Vlad Nistor, directorul Institutului Român de Arheologie din Atena, prof.univ.dr. Daniel Barbu, Facultatea de Științe Politice a Universității din București -, specialiști și cercetători în tematica enunțată: lect.univ.dr. Daniela Zaharia, Facultatea de Istorie a Universității din București, prof.univ.dr. Florica Mihuț, conf.univ.dr. Valentin Bottez, lect.univ.dr. Oana Brânda (Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizaâia Levantului.
Dezbaterile s-au concentrat pe o serie de probleme presante ale zonei istorice a Levantului, cum ar fi leadershipul, stabilitatea în Orientul Mijlociu, problema gestionării resurselor de apă în Nordul Africii, importanța Mării Negre și a Mării Mediterane pentru zona Levantului, dar și chestiunea construirii identității în zona Balcanilor. Discuțiile purtate pe parcursul a două zile au urmărit identificarea unor soluții și exemple de bune practici, care să poată fi diseminate și implementate în vederea construirii unei linii de dialog și a unei culturi a păcii în zonă, obiectiv major ale activității Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.
Tema cheie care a reunit toate aceste aspecte a fost cea a ”bunei guvernanțe”, acesta fiind un concept comprehensiv și integrator pentru zona Levantului. Scopul bunei guvernanțe este de a aborda identitățile diferite și de a le integra pentru a le asigura o co-existență armonioasă. Culturile nu sunt standardizate, nici uniforme, astfel că trebuie extrase acele elemente ale trecutului care pot fi folosite într-o construcție eficientă a viitorului. Esența bunei guvernanțe este dată de construcția unui sistem de referință, care să grupeze elemente de tip macro (state, demografie, religie) și elemente de nivel micro (stake-holderi). Totodată, o altă caracteristică a bunei guvernanțe este dată de capitalizarea puterii; cu cât este mai largă distribuția puterii în societate, cu atât este mai mare stabilitatea la nivelul societății.
Dezbaterea deschisă de prima ediție a Atelierului Exploratoriu va fi continuată și în edițiile viitoare, cu invitați de marcă, atât din țară, cât și din străinătate.
„Guvernanța globală: viitorul democrației, rolul organizațiilor internaționale, provocări și oportunități”
Buna guvernanță reprezintă o preocupare constantă pentru membrii Academiei Mondiale de Artă și Știință, o temă de reflecție și studiu. Pe parcursul anului 2018, WAAS a organizat trei reuniuni internaționale care au explorat viitorul democrației (Dubrovnik, aprilie 2018), rolul organizațiilor internaționale în guvernanța economică mondială (Paris, mai 2018), provocările și oportunitățile actuale (Dubrovnik, noiembrie 2018). Concluzile acestor reuniuni sunt sintetizate astfel: „Lumea în care trăim prezintă provocări și oportunități aflate dincolo de capacitatea celor mai puternice națiuni sau grupuri de națiuni de a se adresa în mod eficient restului omenirii. Pacea și securitatea, clima și managementul mediului, imigrația și populația, comerțul și investițiile, dezvoltarea tehnologică și ocuparea forței de muncă, evaziunea fiscală și spălarea banilor, traficul de droguri și terorismul ne obligă să căutăm soluții globale, susținute de instituții care au autoritatea de a le pune în aplicare. Niciuna dintre provocările lumii moderne nu poate fi abordată în mod eficient la nivelul statelor naționale, care își urmăresc propriul interes, în concurență sau în conflict cu cel al altor națiuni, sau prin acorduri bilaterale și grupuri regionale de națiuni. Toate aceste provocări necesită niveluri crescute de cooperare și colaborare în ansamblul comunității globale. Trăim într-o lume din ce în ce mai globalizată, dar instrumentele noastre de guvernare rămân ancorate în instituții vechi și în mare măsură ineficiente, ghidate de perspective înguste, priorități greșite, strategii care intră în competiție unele cu altele și obiective care se exclud reciproc. Umanitatea și instituțiile ei au evoluat din vremea când relațiile internaționale erau decise de capriciile monarhilor și ambițiile imperiilor coloniale, impuse prin violență și consfințite prin tratate și alianțe bilaterale, concepute pentru a oferi avantaje economice celui puternic. Astăzi, lumea este guvernată prin instituții guvernamentale internaționale, charte, convenții, tratate, reguli de drept, comisii, sisteme, corporații multinaționale și naționale, organizații neguvernamentale și asociații legate de pace, securitate, comerț, economie, finanțe, transport, comunicare, educație, știință, tehnologie, cultură, religie, divertisment. În ciuda acestei multiplicări a căilor și a instrumentelor de guvernare, evoluția rapidă a societății globale depășește capacitatea instituțiilor de a ghida, monitoriza și gestiona gama tot mai mare a oportunităților și provocărilor care apar. Diferența dintre necesitățile omenirii și sistemul instituțional predominant întârzie progresul colectiv și amenință să submineze fundamentele păcii, securității, libertății și stabilității, câștigate după Războiul Rece.”